Connect with us

Actualitate

Personalități ale Ținutului Neamț (XXXIV). Ana Conta-Kernbach, figură a luptei pentru emanciparea femeii

Publicat

pe

S-a născut la 5 noiembrie 1865, la Tîrgu Neamț.  Soră a filosofului Vasile Conta și soție a poetului George Kernbach, a fost printre primele femei licențiate în filozofie și o profesoară distinsă de pedagogie. Mutându-se cu părinţii la Iaşi, a copilărit şi şi-a făcut studiile în acest oraş, unde de altfel şi-a desfăşurat întreaga activitate didactică şi publicistică. Şi-a făcut pregătirea superioară la Universitatea Iaşi, luând licenţa în filozofie şi istorie. Şi-a perfecţionat pregătirea în Franţa şi Italia, luându-şi doctoratul cu o problemă de etică. Crescută sub influenţa fratelui său, Vasile Conta, Ana Conta (adăugându-şi numele de Kernbach în urma căsătoriei cu poetul Gheorghe Kernbach, cunoscut sub pseudonimul Gheorghe din Moldova), a cunoscut de tânără ideile progresiste ale acestuia, fapt care s-a reflectat în concepţia şi activitatea sa pedagogică de mai târziu. După terminarea studiilor, a fost numită în învăţământ, unde a desfăşurat atât activitatea de profesoară şi de inspectoare, cât şi cea de publicistă. A fost directoarea şcolii de aplicaţie şi profesoară la catedra de pedagogie şi psihologie la Şcoala normală de învăţătoare „Mihail Sturdza” din Iaşi.[1]

A avut și o participare activă la viața social-științifică din țară și din lume, fiind prima delegată din România la reuniunile științifice internaționale, participând la Congresul internațional al instituțiilor feminine, Paris 1899 și la Congresul internațional de pedagogie de la Bruxelles din 1911. În 1918, înființează la Iași, Asociția pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române. [2] A decedat la 13 decembrie 1921, la Iași.

Opera cuprinde două direcţii: lucrări de pedagogie şi scrieri beletristice. Opera pedagogică este alcătuită din manuale didactice, lucrări de didactică şi metodică, studii şi comunicări ştiinţifice. Ideile pedagogice sunt expuse în lucrările: Noţiuni de pedagogie (1907), Noţiuni de didactică, Elemente de metodică (1905), Şcolile profesionale din Franţa (1893), Despre muzică (1920).

A lăsat şi unele scrieri cu caracter beletristic-documentar: Biografia lui Vasile Conta (1916), un volum de cugetări intitulat Pulbere (cugetări), Clipe (1897), poezii şi un volum de proză, Boabe de mărgean (1922) si un volum de traduceri şi impresii intitulat Fulgi (1905).[3]

Prin activitatea pedagogică, Ana Conta-Kernbach ocupă un loc meritoriu în gândirea pedagogică românească. S-a stins din viaţă în Iaşi, la 13 decembrie 1921. [4]

 

Prof. Emanuel Bălan

 

[1] https://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/ana-conta-kernbach-pedagog–217348759.html.

[2] Traian Cicoare, Oameni, locuri și comori spirituale din Ținutul Neamțului, Editura Acțiunea, Piatra Neamț, 2012, p. 67-68.

[3] https://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/ana-conta-kernbach-pedagog–217348759.html.

[4] George Marcu (coord.), Enciclopedia personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2012.

Continua sa citesti
Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

FOTO – Incendiu la biserica din localitatea Râșca, comuna Drăgănești.

Publicat

pe

Incendiul se manifestă în interiorul bisericii și la acoperișul acesteia.
Intervin pompierii din cadrul Detașamentului Târgu Neamț cu trei autospeciale pentru stingere, o autospecială pentru lucru la înălțime și o ambulanță SMURD.
În sprijin se deplasează o autospecială pentru stingere și o autospecială pentru lucru la înălțime de la Detașamentul Piatra-Neamț și o autospecială pentru stingere de la Detașamentul Roman.

Apelul a fost făcut de un cetățean care se afla in trecere pe lângă biserică. Acesta a relatat că din turla bisericii se degajă fum și se observă și flacără.

Continua sa citesti

Actualitate

30 noiembrie – Sf. Apostol Andrei

Publicat

pe

Sfântul Andrei, celebrat la 30 noiembrie în fiecare an, reprezintă o sărbătoare specială pentru români, pentru că Sfântul Apostol Andrei este considerat ocrotitorul lor. Sfântul Andrei este primul dintre apostoli care a propovăduit Evanghelia la geto-daci, pe teritoriul Dobrogei, motiv pentru care este considerat ca cel care a creștinat poporul român. Nu întâmplător, sute de mii de români poartă numele sfântului.

Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Apostolul românilor, a fost frate cu Sfântul Apostol Petru, amândoi fiind pescari de meserie, din Betsaida, cetate aflată pe malul lacului Ghenizaret.

Sfântul Apostul Andrei s-a născut în cetatea Betsaida, aflată lângă Marea Galileii. În acea cetate, al cărui nume înseamnă „casa vânătorilor”, s-au născut trei apostoli, pescari de meserie: Sfântul Apostol Petru şi Sfântul Apostol Andrei, care erau fraţi, şi Sfântul Apostol Filip.

Sfântul Andrei a fost la început ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul şi de la acesta a aflat de întruparea Mântuitorului Hristos.

Sfântul Andrei este cel care pentru prima dată l-a făcut cunoscut pe Hristos, spunându-i fratelui său Simon (Petru). că l-a aflat pe Mesia.  Sfântul Apostol Andrei este numit și „Cel dintâi chemat”, deoarece el a fost primul care a răspuns chemării lui Iisus Hristos la apostolat.

Când Iisus a intrat în Ierusalim, Apostolul Andrei a cunoscut şi a fost martor la toate patimile Mântuitorului şi s-a bucurat de Învierea Sa împreună cu Maica Domnului şi cu ceilalţi apostoli, cu femeile mironosiţe.

Superstiții și obiceiuri de Sfântul Andrei

În noaptea de Sfântul Andrei, hotarul dintre cele văzute şi cele nevăzute dispare, iar momentul este propice pentru unele practici de prospectare a viitorului.

Noaptea de Sfântul Andrei (29-30 noiembrie) este considerată de mulți echivalentul Halloween-ului românesc, datorită mai multor tradiții și superstiții legate de sărbătoarea Sfântului Andrei.

„Andrei cap de iarnă”(aşa cum i se spune în Bucovina) permite producerea unei îmbinări între lucrurile malefice şi cele benefice, dispărând hotarul dintre ele. Astfel, în noaptea Sfântului Andrei, „umblă strigoii” să fure „mana vacilor”, „minţile oamenilor” şi „rodul livezilor”.

Strigoii sunt spirite ale celor morţi, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe tărâmul de dincolo şi care, în această noapte, devin periculoase, distrugătoare, aducând calamităţi, boli şi nefericire.

O altă superstiție legată de ziua de Sfântul Andrei este că fetele necăsătorite care își pun un fir de busuioc sub pernă își vor visa ursitul. La miezul nopții, exista obiceiul ca fetele tinere să întoarcă un ulcior cu gura în jos, apoi puneau cărbuni încinși pe fundul vasului de lut și rosteau câteva cuvinte pentru a cuceri bărbatul iubit. Se spune că în noaptea de Sfântul Andrei, incantațiile și rugăciunile sunt mai puternice.

Agheasma și busuiocul erau folosite în alungarea duhurilor rele, fiind utilizate, alături de usturoi, inclusiv la prepararea mâncărurilor, dar și în hrana pentru animale.

Fetele care vor să-şi afle ursitul ascund sub pernă busuioc sfinţit, astfel încât chipul bărbatului să le apară în vis, apelează la „făcutul cu ulcica”, folosind un vas nou de lut, cărbuni încinşi şi incantaţii magice, sau, la miezul nopţii, se uită într-un pahar cu apă „neîncepută”, aşezat pe cenuşă, în care lasă să cadă o verighetă sfinţită.

În unele zone, se crede că ursitul se poate vedea dacă fata se aşază goală între două oglinzi, cu o lumânare în mână.

Continua sa citesti

Actualitate

Recomandările polițiștilor rutieri în perioada 28 noiembrie – 1 decembrie

Publicat

pe

Recomandări ale polițiștilor rutieri pentru un trafic în siguranță în această minivacanță, prilejuită de Ziua Națională a României.

Continua sa citesti

Popular