Connect with us

Actualitate

Sf. Nicolae – tradiții și obiceiuri. De ce este supranumit și „Făcătorul de minuni”

Publicat

pe

Sfântul Nicolae, primul moș generos din luna sărbătorilor și a cadourilor este și unul dintre cei mai iubiți sfinți ai românilor.

Sfântul Nicolae, sărbătorit pe 6 decembrie, supranumit şi “Făcătorul de minuni”, patron al Greciei şi al altor oraşe din Apusul Europei, este unul dintre cei mai populari sfinţi ai creştinătăţii. Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București păstrează mâna dreaptă a Sfântului Nicolae, dăruită, potrivit documentelor, de Arhiepiscopia din Bari domnitorului Mihai Viteazu.

Sfântul Nicolae. Cei mai mulți creștini care au venit deja să se reculeagă în fața raclei știu povestea Sfântului Nicolae, așa cum a fost ea reținută în izvoarele ortodoxe. Nicolae a fost un creștin prigonit și închis pentru credință. Ideea de dărnicie vine din povestea a trei fete sărmane, care nu se puteau mărita, pentru că nu aveau zestre. Nicolae le-a dat trei pungi cu galbeni, ca să nu cadă în păcatul desfrâului.

Sfântul Nicolae. Sunt peste 400 de ani de când Mihai Viteazul ar fi adus de la Bari mâna dreaptă a Sfântului Nicolae, la care vin pelerinii. Reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române spun că a fost un dar din partea italienilor, pentru luptele duse de domnitorul nostru. Lucrările de renovare a Bisericii Sf. Gheorghe Nou au scos la iveală un document lăsat în 1599 chiar de Mihai Viteazul. O inscripție cu litere chirilice, pusă lângă caseta de aur în care au fost ferecate moaștele, conform realitateavalceana.ro.

Numele lui este sinonim cu dărnicia şi compasiunea, dar şi cu darurile aduse copiilor

Sfântul Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirei Lichiei, s-a născut în localitatea Patara din Asia Mică, în cea de-a doua jumătate a secolului al III-lea, într-o familie de oameni înstăriţi şi creştini devotaţi. Crescut în spiritul poveţei creştine “să împarţi averea săracilor”, Sfântul Nicolae şi-a dat întreaga moştenire pentru a-i ajuta pe nevoiaşi.

Sfântul Nicolae, mare apărător al ortodoxiei

Sfântul Nicolae. La primul sinod ecumenic ţinut la Niceea, în anul 325, acesta a fost recunoscut drept un mare apărător al ortodoxiei. Sinodul a condamnat erezia lui Arie, conform căreia Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale, conform gandul.info.

Originea obiceiului de a da o nuia celor neascultători

Nicolae, ajuns episcop de Myra de la o vârstă fragedă, îngrijorat de o posibilă ruptură care putea avea loc în Biserică, i-a dat ereticului Arie o palmă. Astfel, potrivit bisericii, de la palma Sfântului Nicolae a rămas obiceiul ca, pe 6 decembrie, cei neascultători să fie loviţi cu nuieluşa în semn de avertisment. Tot tradiţia spune că nuieluşa cu care este lovit neascultătorul trebuie să fie de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la Naşterea Domnului (Crăciun), înseamnă că Sfântul “a mijlocit” iertarea celui care a fost lovit.

Sfântul Nicolae, protectorul celor săraci

Sfântul Nicolae a ştiut că după mustrare se cere mângâiere. Astfel, el a făcut multe daruri săracilor, i-a liniştit pe cei întristaţi şi a vindecat, cu putere de la Dumnezeu, pe bolnavi. De numele Sfântului sunt legate mai multe poveşti creştine, printre care şi aceea potrivit căreia acesta ar fi oferit, în secret, diferite bunuri materiale fiicelor unui om sărac, aflate în pericol de a ajunge sclave pentru că nu aveau o zestre suficientă pentru a-şi găsi un soţ.

Dar Sfântul Nicolae nu este numai protectorul celor săraci, ci şi al copiilor, al marinarilor şi al victimelor judecaţilor nedrepte, fiind venerat în întreaga lume. Sfântul Ierarh Nicolae a murit în anul 340, iar, din anul 1087, moaştele sale sunt păstrate la o biserică ce îi este dedicată, în Bari, în sudul Italiei.

Sfântul Nicolae, în tradiţia românească

În tradiţiile româneşti, Sfântul Nicolae apare pe un cal alb, aluzie la zăpadă care cade în luna decembrie, păzeşte soarele, care încearcă să se refugieze pe lângă el spre tărâmurile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără lumină şi căldură. Este iscoada a diavolului, stăpâneşte apele, fiind patron al corăbierilor pe care îi scapă de la înec, apără soldaţii în război, motiv pentru care aceştia îl invocă în timpul luptelor, ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace care vor să se mărite.

“Minunile săvârşite de Sfântul Nicolae, precum învierea celor trei copii omorâţi de un hangiu sau salvarea de la naufragiu a unor corăbii, sunt binecunoscute. De aceea, Sf. Nicolae a fost ales că ocrotitor al copiilor, dar şi al marinarilor, al brutarilor, al fetelor fără zestre, al victimelor sistemului judiciar etc. Dintre multele istorisiri care îl au ca erou, cea mai cunoscută este cea a fiicelor unui om bogat care îşi pierduse averea. Sfântul a venit într-o noapte şi le-a aruncat pe fereastră trei saci de aur, pe care să îi aibă drept zestre pentru a nu fi nevoite să se prostitueze”, a explicat părintele Bogdan Teleanu de la Patriarhia Romană.

Sfântul Nicolae a salvat de la moarte trei bărbaţi condamnaţi pe nedrept

Istoria vieţii Sfântul Nicolae vorbeşte şi despre o altă minune şi anume că a izbăvit de la moarte pe trei bărbaţi năpăstuiţi pe nedrept. Pe când aceştia erau în închisoare au aflat de timpul când aveau să fie omorâţi şi au chemat pe Sfânt în ajutor, i-au pomenit şi de binefacerile ce le făcuse cu alţii, cum izbăvise de moarte pe alţi trei bărbaţi din Lichia.

Iar Sfântul Nicolae, cel grabnic spre ajutor şi gata spre apărare, s-a arătat în vis împăratului şi eparhului. Pe eparh l-a mustrat pentru că a defăimat împăratului pe cei trei bărbaţi, iar împăratului i-a arătat şi i-a dovedit că bărbaţii aceia sunt nevinovaţi şi că din pizmă au fost pârâţi că au uneltit împotriva lui. Şi aşa i-a izbăvit Sfântul Nicolae de la moarte, a adăugat părintele Bogdan.

Menţionat de Dante, în “Divina Comedie”

Potrivit preotului, cea mai cunoscută dintre istorisirile legate de Sfântul Nicolae este menţionată şi de Dante Alighieri în “Divina Comedie” – “Purgatoriul”. Apoi, în 1809, Washington Irving (autorul “Povestirilor din cavernă adormită”) a scris despre Sinterklaas în “O istorie a New York-ului”. Irving l-a descris pe Sinterklaas ca un omuleţ rotunjor într-un costum danez tipic, cu bufanţi pe genunchi şi o pălărie cu boruri mari, care călătorea pe spatele unui cal, în seara de Sfântul Nicolae.

Părintele Bogdan Teleanu a mai spus că, drept urmare a gestului de bunăvoinţă al Sfântului Nicolae manifestat faţă de fetele bogatului sărăcit, cadoul a fost cel care s-a impus drept emblemă a sărbătorilor de iarnă, în special a Sf. Nicolae şi a Naşterii Domnului.

De Sfântul Nicolae copiii primesc dulciuri în ghetuţe şi brad

Sfântul Nicolae. Copiii tuturor ţărilor creştine au fost învăţaţi că, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, Sfântul Nicolae vine şi le încarcă galoşii, bocancii sau bradul cu dulciuri, jucării sau daruri din ce în ce mai costisitoare, dar unii găsesc şi câte o nuieluşă. În unele zone, copii îi lasa moşului apă şi morcovi pentru calul său.

Sfântul Nicolae. În colindele româneşti, cântate în plină iarnă, se vorbeşte despre florile dalbe, flori de măr. Asta pentru că bătrânii cunoşteau şi ei că acea joardă a Sfântului Nicolae trebuie să fie una de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la Naşterea Domnului, înseamnă că Sfântul a mijlocit pentru iertarea celui căruia i-a dat crenguţa flori albe.

Nuieluşele de măr care înfloresc de Sfântul Nicolae, semn că greşelile au fost iertate

Dacă la Sfântul Andrei se punea la încolţit grâul pentru a vedea cum va fi anul care vine, de Sfântul Nicolae se pun în apă crenguţe de pomi fructiferi, pentru că acestea să înflorească, dovada iertării greşelilor, după cum spun tradiţiile populare. Nicolae este unul dintre numele cele mai îndrăgite şi mai răspândite. Numele este format din cuvintele greceşti nike – victorie, biruinţa şi laos – popor, om ce face parte dintr-un popor victorios.

Tradiţii occidentale de Sfântul Nicolae

Sfântul Nicolae. În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit ziua darurilor şi a activităţilor caritabile. Astfel, în Germania, Franţa şi Olanda, ziua de 6 decembrie este considerată o sărbătoare religioasă, când sunt oferite cadouri copiilor şi săracilor. Multe ţări şi-au păstrat propriile obiceiuri şi tradiţii de Sfântul Nicolae.

Astfel, în unele culturi, Sfântul Nicolae călătoreşte cu un însoţitor care îl ajuta. În Olanda, episcopul călătoreşte pe un vapor, sosind pe 6 decembrie. Are la el o carte mare, din care află cum s-au purtat copiii olandezi în timpul anului. Cei cuminţi sunt răsplătiţi cu daruri, iar cei obraznici sunt luaţi de asistentul său, Black Peter.

În Germania, Sfântul Nicolae călătoreşte tot cu un însoţitor, cunoscut drept Knecht Ruprecht, Krampus sau Pelzebock, care vine cu un sac în spate şi o nuia în mână. Copiii obraznici sunt pedepsiţi cu lovituri de nuia.

Sfântul Nicolae. La creştinii din Ghana, moşul care aduce daruri vine din junglă, în timp ce în Hawaii, el coboară din barcă. În Danemarca, cel care aduce daruri cara un sac în spinare şi este purtat de reni. Copiii pregătesc o farfurie cu lapte sau o budincă de orez, în speranţa că aceasta va fi mâncată de elfi, personaje despre care se crede că îl ajută pe aducătorul de daruri. Polonezii cred că darurile vin de la stele, în timp ce ungurii spun că ele sunt aduse de îngeri.

Continua sa citesti
Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

VIDEO – Salon Unirea – Primăvară începe cu tratamentele faciale by Gabriela

Publicat

pe

De

Schimbările de temperatură, vârsta sau stresul cotidian, ne lasa urmele pe piele, iar asta se vede si ne crează deseori disconfort. Însă, in era tuturor posibilităților, exista si profesionisti care ne pot reda strălucirea. Esteticianul Gabriela Baciu, de la Salon Unirea, are soluțiile multor probleme ce țin de aspectul pielii, venind in ajutorul doamnelor, dar si al domnilor deopotrivă. Va așteptam la salon cu cele mai inovative proceduri si tratamente din estetica pielii si desigur cu oferte si promoții pentru fiecare persoană, in fiecare sezon. Alege sa strălucești!
0755356830 – Gabriela

Continua sa citesti

Actualitate

Festivalul „Zilele Creangă”, ediția a XI-a – PROGRAM

Publicat

pe

De

În pofida condițiilor dificile, marcate de numeroase restricții, în perioada 1-5 martie 2021 se va desfășura Festivalul „Zilele Creangă”, ediția a XI-a.
Diverse instituții și organizații din Chișinău, Orhei, Bălți, Iași, Târgu-Neamț și Pipirig și-au unit forțele pentru a organiza un program de evenimente online, care vor fi transmise live pe pagina de Facebook a Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă”

https://www.facebook.com/biblioteca.creanga
Organizatorii Festivalului:
• Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
• Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”
• Secția Națională din Republica Moldova a Consiliului Internațional al Cărții pentru Copii și Tineret (IBBY)
• Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”
• Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova
• IP „Teleradio-Moldova”
• Liceul Teoretic „Ion Creangă”, Chișinău
• Liceul de Limbi Moderne și Tehnologii Informaționale „Socrate”
• Biblioteca pentru Copii „Ion Creangă”, Orhei
• Biblioteca pentru Copii „Ion Creangă”, Bălți
• Consiliul Județean Iași
• Primăria municipiului Iași
• Muzeul Național al Literaturii Române, Iași
• Muzeul „Bojdeuca lui Ion Creangă”, Iași
• Primăria orașului Târgu-Neamț
• Fundația „Sfânta Teodora de la Sihla”, Târgu-Neamț
• Societatea Națională a Femeilor Ortodoxe Române, Filiala Târgu-Neamț
• Primăria comunei Pipirig
• Parohia Bisericii „Sfântul Haralambie”, Târgu-Neamț
• Clubul Copiilor Târgu-Neamț
• Parohia Bisericii „Sf. Gheorghe” Stânca-Pipirig
• Liceul „Ion Creangă”, Pipirig
PROGRAM
1 martie
10.00 Chișinău, Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”, Aleea clasicilor
• Depunere de flori la bustul lui Ion Creangă
Moderator: Iulian Filip, scriitor
Participă scriitori, bibliotecari, elevi și cadre didactice.
10.00 Iași, Parcul Copou
• Depunere de flori la bustul lui Ion Creangă
Moderator: Valentin Talpalaru, scriitor, jurnalist, muzeograf
Participă scriitori, bibliotecari, elevi și cadre didactice.
15.00 Chișinău, Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”
• Inaugurarea ediției a XI-a a Festivalului Internațional „Zilele Creangă”
• Colocviul „Ion Creangă al meu”
Moderator: Eugenia Bejan, director general al Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă”
Participă:
– Lilia Pogolșa, Ministrul educației, culturii și cercetării
– Valentin Talpalaru, scriitor, jurnalist, muzeograf, Iași
– Olguța Creangă Caia, scriitoare, strănepoată a lui Ion Creangă, Târgu-Neamț
– Claudia Balaban, directorul de onoare al Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă”
– Arcadie Suceveanu, președinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova
– Svetlana Sârbu, șefa redacției Cultură, Radio Moldova
– scriitorii Iulian Filip, Claudia Partole, Ianoș Țurcanu, Titus Știrbu, Ion Anton (Chișinău), Irene Postolachi (Bușteni, România)
– Nina Corcinschi, director al Institutului de Filologie Română „B. P. Hasdeu”, MECC
– Adrian Ghicov, dr. hab. în filologie, conf. univ.
– Pr. Adrian Stănică, Biserica „Sf. Gheorghe” Stânca-Pipirig
– Vasile Lulu Roșu, director TVN, Târgu-Neamț
– Corneliu Solomon, director al Liceului Teoretic „Ion Creangă” Chișinău
– elevi și profesori de la Liceul Teoretic „Ion Creangă”, Liceul de Limbi Moderne și Tehnologii Informaționale „Socrate”, Liceul Teoretic „Mircea Eliade”, Liceul Teoretic „George Meniuc”, Liceul Teoretic „Gh. Asachi”
– Corul „Muguraș de Sânziene” de la Clubul Copiilor Târgu-Neamț, dirijor, prof. Sânziana Oșlobanu
– Ansamblul folcloric „Opincuța” de la Liceul Teoretic „Ion Creangă”, Chișinău, conducător artistic Maria Lupu
2 martie
14.30 Chișinău, Institutul de Filologie Română „B. P. Hasdeu”, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
• Simpozion „Ion Creangă: lumea lui și lumea noastră postmodernă”
Moderator: dr. hab., conf. univ. Nina Corcinschi, director al Institutului
Participă:
– Acad. Mihai Cimpoi
– Dr. Dumitru Apetri
– Dr. Oxana Gherman
– Dr. Olesea Gîrlea
– Drd. Liliana Botnari
Invitați:
– Olguța Creangă Caia, scriitoare, strănepoata lui Ion Creangă
– Valentin Talpalaru, scriitor, jurnalist, muzeograf la Muzeul Național al Literaturii Române, Iași
– Mircea Platon, scriitor, redactor-șef al revistei „Convorbiri literare” Iași
– Gheorghe Simon, scriitor, Tîrgu-Neamț
– Lidia Richter, directoarea Bibliotecii Orășenești Târgu-Neamț
– Gabriela Secheșan, interpretă
Moment special cu strănepoatele lui Ion Creangă:
Mezzosoprana Claudia Caia și soprana Olga Caia Murariu interpretează duetul „He shall feed his flock” din oratoriul „Messiah” de Georg Friedrich Händel.
3 martie
11.00 Orhei, Biblioteca pentru Copii „Ion Creangă”
• Vocea copilăriei eterne: Spectacol literar-muzical
Moderator: Natalia Platon, șefa Bibliotecii pentru Copii „Ion Creangă”, Orhei
Participă:
– Liceul Teoretic „Alecu Russo” Orhei, profesoare Elena Pîntea, Ludmila Covalciuc, Corina Bîlba
– Biblioteca Publică Piatra, Orhei, bibliotecară Galina Bîrdan
– Casa de Cultură Cucuruzeni, regizor Gheorghe Guriuc
– Olguța Creangă Caia, scriitoare, strănepoata lui Ion Creangă
– Valentin Talpalaru, scriitor, jurnalist, muzeograf la Muzeul Național al Literaturii Române, Iași
– scriitorii Iulian Filip, Claudia Partole, Ion Anton
– Corul Liceului „Ion Creangă” Pipirig, dirijor, prof. Nadia Sângeap
4 martie
11.00 Bălți, Biblioteca pentru Copii „Ion Creangă”
• Ion Creangă – basmul care nu se termină niciodată
Moderator: Ana Botezat, șefa Bibliotecii pentru Copii „Ion Creangă”, Bălți
Participă:
– Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bălți, clasa a 2-a „B”, profesoară Viorica Mațilă-Parfeni
– Valentin Talpalaru, scriitor, jurnalist, muzeograf la Muzeul Național al Literaturii Române, Iași
– Olguța Creangă Caia, scriitoare, strănepoata lui Ion Creangă
– scriitorii Ianoș Țurcanu, Titus Știrbu
– Ana Dragu, interpretă
5 martie
14.00 Chișinău, Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”
• Parada povestitorilor „Hai mai bine despre copilărie să vorbim”, ediția a VI-a
Moderator: Eugenia Bejan, director general al Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă”
Invitată specială: Maria Iosep, interpretă, elevă din jud. Suceava, România
Moment artistic cu Ansamblul folcloric „Opincuța” de la Liceul Teoretic „Ion Creangă”, Chișinău, conducător artistic Maria Lupu
Participă elevi de la diferite școli și licee din mun. Chișinău.

Continua sa citesti

Actualitate

Tânăr din Neamț (Țolici), decedat într-un cumplit accident în Italia

Publicat

pe

De

Nenorocirea s-a produs de-a lungul drumului provincial 39 Del Varmo, în direcția Flaibano. Două autoturisme – o Lancia Y și un Ford Escort – s-au ciocnit frontal, ambele maşini fiind aruncate în afara carosabilului, după impact.

Potrivit Udine Today, la bordul Fordului se aflau trei muncitori români, cu domiciliul în San Giorgio della Richinvelda. Terminaseră munca și se întorceau acasă. În Lancia Y erau două femei din Ragogna, o comună din provincia Udine, regiunea Friuli-Veneția. Din motive încă necunoscute, cele două autoturisme s-au cicnit frontal, impactul fiind unul înfiorător.Unul din muncitori, un tânărde 21 de ani, a murit pe loc, în timp ce ceilalți doi români au fost răniți.

Dintre ultimii doi, un bărbat a fost transportat la spitalul Santa Maria della Misericordia cu elicopterul în stare gravă.La fel și o femeie din Lancia, și ea de asemenea grav rănită.

Tânărul de 21 de ani, aruncat prin parbriz și strivit de propria mașină

Continua sa citesti

Popular