Connect with us

Actualitate

Sf. Nicolae – tradiții și obiceiuri. De ce este supranumit și „Făcătorul de minuni”

Publicat

pe

Sfântul Nicolae, primul moș generos din luna sărbătorilor și a cadourilor este și unul dintre cei mai iubiți sfinți ai românilor.

Sfântul Nicolae, sărbătorit pe 6 decembrie, supranumit şi “Făcătorul de minuni”, patron al Greciei şi al altor oraşe din Apusul Europei, este unul dintre cei mai populari sfinţi ai creştinătăţii. Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București păstrează mâna dreaptă a Sfântului Nicolae, dăruită, potrivit documentelor, de Arhiepiscopia din Bari domnitorului Mihai Viteazu.

Sfântul Nicolae. Cei mai mulți creștini care au venit deja să se reculeagă în fața raclei știu povestea Sfântului Nicolae, așa cum a fost ea reținută în izvoarele ortodoxe. Nicolae a fost un creștin prigonit și închis pentru credință. Ideea de dărnicie vine din povestea a trei fete sărmane, care nu se puteau mărita, pentru că nu aveau zestre. Nicolae le-a dat trei pungi cu galbeni, ca să nu cadă în păcatul desfrâului.

Sfântul Nicolae. Sunt peste 400 de ani de când Mihai Viteazul ar fi adus de la Bari mâna dreaptă a Sfântului Nicolae, la care vin pelerinii. Reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române spun că a fost un dar din partea italienilor, pentru luptele duse de domnitorul nostru. Lucrările de renovare a Bisericii Sf. Gheorghe Nou au scos la iveală un document lăsat în 1599 chiar de Mihai Viteazul. O inscripție cu litere chirilice, pusă lângă caseta de aur în care au fost ferecate moaștele, conform realitateavalceana.ro.

Numele lui este sinonim cu dărnicia şi compasiunea, dar şi cu darurile aduse copiilor

Sfântul Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirei Lichiei, s-a născut în localitatea Patara din Asia Mică, în cea de-a doua jumătate a secolului al III-lea, într-o familie de oameni înstăriţi şi creştini devotaţi. Crescut în spiritul poveţei creştine “să împarţi averea săracilor”, Sfântul Nicolae şi-a dat întreaga moştenire pentru a-i ajuta pe nevoiaşi.

Sfântul Nicolae, mare apărător al ortodoxiei

Sfântul Nicolae. La primul sinod ecumenic ţinut la Niceea, în anul 325, acesta a fost recunoscut drept un mare apărător al ortodoxiei. Sinodul a condamnat erezia lui Arie, conform căreia Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale, conform gandul.info.

Originea obiceiului de a da o nuia celor neascultători

Nicolae, ajuns episcop de Myra de la o vârstă fragedă, îngrijorat de o posibilă ruptură care putea avea loc în Biserică, i-a dat ereticului Arie o palmă. Astfel, potrivit bisericii, de la palma Sfântului Nicolae a rămas obiceiul ca, pe 6 decembrie, cei neascultători să fie loviţi cu nuieluşa în semn de avertisment. Tot tradiţia spune că nuieluşa cu care este lovit neascultătorul trebuie să fie de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la Naşterea Domnului (Crăciun), înseamnă că Sfântul “a mijlocit” iertarea celui care a fost lovit.

Sfântul Nicolae, protectorul celor săraci

Sfântul Nicolae a ştiut că după mustrare se cere mângâiere. Astfel, el a făcut multe daruri săracilor, i-a liniştit pe cei întristaţi şi a vindecat, cu putere de la Dumnezeu, pe bolnavi. De numele Sfântului sunt legate mai multe poveşti creştine, printre care şi aceea potrivit căreia acesta ar fi oferit, în secret, diferite bunuri materiale fiicelor unui om sărac, aflate în pericol de a ajunge sclave pentru că nu aveau o zestre suficientă pentru a-şi găsi un soţ.

Dar Sfântul Nicolae nu este numai protectorul celor săraci, ci şi al copiilor, al marinarilor şi al victimelor judecaţilor nedrepte, fiind venerat în întreaga lume. Sfântul Ierarh Nicolae a murit în anul 340, iar, din anul 1087, moaştele sale sunt păstrate la o biserică ce îi este dedicată, în Bari, în sudul Italiei.

Sfântul Nicolae, în tradiţia românească

În tradiţiile româneşti, Sfântul Nicolae apare pe un cal alb, aluzie la zăpadă care cade în luna decembrie, păzeşte soarele, care încearcă să se refugieze pe lângă el spre tărâmurile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără lumină şi căldură. Este iscoada a diavolului, stăpâneşte apele, fiind patron al corăbierilor pe care îi scapă de la înec, apără soldaţii în război, motiv pentru care aceştia îl invocă în timpul luptelor, ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace care vor să se mărite.

“Minunile săvârşite de Sfântul Nicolae, precum învierea celor trei copii omorâţi de un hangiu sau salvarea de la naufragiu a unor corăbii, sunt binecunoscute. De aceea, Sf. Nicolae a fost ales că ocrotitor al copiilor, dar şi al marinarilor, al brutarilor, al fetelor fără zestre, al victimelor sistemului judiciar etc. Dintre multele istorisiri care îl au ca erou, cea mai cunoscută este cea a fiicelor unui om bogat care îşi pierduse averea. Sfântul a venit într-o noapte şi le-a aruncat pe fereastră trei saci de aur, pe care să îi aibă drept zestre pentru a nu fi nevoite să se prostitueze”, a explicat părintele Bogdan Teleanu de la Patriarhia Romană.

Sfântul Nicolae a salvat de la moarte trei bărbaţi condamnaţi pe nedrept

Istoria vieţii Sfântul Nicolae vorbeşte şi despre o altă minune şi anume că a izbăvit de la moarte pe trei bărbaţi năpăstuiţi pe nedrept. Pe când aceştia erau în închisoare au aflat de timpul când aveau să fie omorâţi şi au chemat pe Sfânt în ajutor, i-au pomenit şi de binefacerile ce le făcuse cu alţii, cum izbăvise de moarte pe alţi trei bărbaţi din Lichia.

Iar Sfântul Nicolae, cel grabnic spre ajutor şi gata spre apărare, s-a arătat în vis împăratului şi eparhului. Pe eparh l-a mustrat pentru că a defăimat împăratului pe cei trei bărbaţi, iar împăratului i-a arătat şi i-a dovedit că bărbaţii aceia sunt nevinovaţi şi că din pizmă au fost pârâţi că au uneltit împotriva lui. Şi aşa i-a izbăvit Sfântul Nicolae de la moarte, a adăugat părintele Bogdan.

Menţionat de Dante, în “Divina Comedie”

Potrivit preotului, cea mai cunoscută dintre istorisirile legate de Sfântul Nicolae este menţionată şi de Dante Alighieri în “Divina Comedie” – “Purgatoriul”. Apoi, în 1809, Washington Irving (autorul “Povestirilor din cavernă adormită”) a scris despre Sinterklaas în “O istorie a New York-ului”. Irving l-a descris pe Sinterklaas ca un omuleţ rotunjor într-un costum danez tipic, cu bufanţi pe genunchi şi o pălărie cu boruri mari, care călătorea pe spatele unui cal, în seara de Sfântul Nicolae.

Părintele Bogdan Teleanu a mai spus că, drept urmare a gestului de bunăvoinţă al Sfântului Nicolae manifestat faţă de fetele bogatului sărăcit, cadoul a fost cel care s-a impus drept emblemă a sărbătorilor de iarnă, în special a Sf. Nicolae şi a Naşterii Domnului.

De Sfântul Nicolae copiii primesc dulciuri în ghetuţe şi brad

Sfântul Nicolae. Copiii tuturor ţărilor creştine au fost învăţaţi că, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, Sfântul Nicolae vine şi le încarcă galoşii, bocancii sau bradul cu dulciuri, jucării sau daruri din ce în ce mai costisitoare, dar unii găsesc şi câte o nuieluşă. În unele zone, copii îi lasa moşului apă şi morcovi pentru calul său.

Sfântul Nicolae. În colindele româneşti, cântate în plină iarnă, se vorbeşte despre florile dalbe, flori de măr. Asta pentru că bătrânii cunoşteau şi ei că acea joardă a Sfântului Nicolae trebuie să fie una de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la Naşterea Domnului, înseamnă că Sfântul a mijlocit pentru iertarea celui căruia i-a dat crenguţa flori albe.

Nuieluşele de măr care înfloresc de Sfântul Nicolae, semn că greşelile au fost iertate

Dacă la Sfântul Andrei se punea la încolţit grâul pentru a vedea cum va fi anul care vine, de Sfântul Nicolae se pun în apă crenguţe de pomi fructiferi, pentru că acestea să înflorească, dovada iertării greşelilor, după cum spun tradiţiile populare. Nicolae este unul dintre numele cele mai îndrăgite şi mai răspândite. Numele este format din cuvintele greceşti nike – victorie, biruinţa şi laos – popor, om ce face parte dintr-un popor victorios.

Tradiţii occidentale de Sfântul Nicolae

Sfântul Nicolae. În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit ziua darurilor şi a activităţilor caritabile. Astfel, în Germania, Franţa şi Olanda, ziua de 6 decembrie este considerată o sărbătoare religioasă, când sunt oferite cadouri copiilor şi săracilor. Multe ţări şi-au păstrat propriile obiceiuri şi tradiţii de Sfântul Nicolae.

Astfel, în unele culturi, Sfântul Nicolae călătoreşte cu un însoţitor care îl ajuta. În Olanda, episcopul călătoreşte pe un vapor, sosind pe 6 decembrie. Are la el o carte mare, din care află cum s-au purtat copiii olandezi în timpul anului. Cei cuminţi sunt răsplătiţi cu daruri, iar cei obraznici sunt luaţi de asistentul său, Black Peter.

În Germania, Sfântul Nicolae călătoreşte tot cu un însoţitor, cunoscut drept Knecht Ruprecht, Krampus sau Pelzebock, care vine cu un sac în spate şi o nuia în mână. Copiii obraznici sunt pedepsiţi cu lovituri de nuia.

Sfântul Nicolae. La creştinii din Ghana, moşul care aduce daruri vine din junglă, în timp ce în Hawaii, el coboară din barcă. În Danemarca, cel care aduce daruri cara un sac în spinare şi este purtat de reni. Copiii pregătesc o farfurie cu lapte sau o budincă de orez, în speranţa că aceasta va fi mâncată de elfi, personaje despre care se crede că îl ajută pe aducătorul de daruri. Polonezii cred că darurile vin de la stele, în timp ce ungurii spun că ele sunt aduse de îngeri.

Continua sa citesti
Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Calendarul zilei de 2 decembrie

Publicat

pe

De

In calendarul ortodox: Sf. Prooroc Avacum; Sf. Mc. Meropi.

 In calendarul romano-catolic: Sf. Bibiana si este prima duminica din Advent sau inceputul Postului Craciunului.

 In calendarul greco-catolic: Sf. Abacuc.

 Ziua Internationala pentru abolirea sclaviei.

 Ziua nationala a Emiratelor Arabe Unite(independenta fata de Marea Britanie, 1971).

 1409 Este fondata Universitatea din Leipzig.

 1492 Descoperirea Insulelor Haiti de catre Cristofor Columb (n. 1450- m. 1506).

 1697 A fost deschisa catedrala londoneza „Sf. Paul”.

1804: Napoleon Bonaparte a fost încoronat împărat al Franţei la Catedrala Notre Dame din Paris

1805 Batalia de la Austerlitz: Armata lui Napoleon, in inferioritate numerica, zdrobeste oastea ruso-austriaca.

1861: Poarta Otomană admitea condiționat unirea administrativă şi politică a Principatelor Române, printr-un firman însoţit de o notă restrictivă, ca aceasta să înceteze la sfîrşitul domniei lui Alexandru Ioan Cuza

1908: Se năștea Cecilia Mantta, profesoară de pian, întemeietoare a învăţământului muzical preuniversitar din România (d. 1999)

1935: Se năștea Nicolae Labiş, poet-simbol al anilor ’50 (d. 1956)

1940: Se năştea compozitorul Cornel Fugaru (d. 2011)

1950: Înceta din din viaţă Dinu Lipatti, pianist şi compozitor de reputaţie internaţională (n. 1917)

1971: Emiratele Arabe Unite îşi proclamau independența față de Marea Britanie, ziua devenind sărbătoare naţională

 1989 Incheierea „razboiului rece”. Intalnirea la nivel inalt de la Malta dintre George Bush, presedintele SUA, si Mihail Gorbaciov, presedinte URSS, consacrata „noii ordini mondiale”; cei doi lideri declara ca „razboiul rece” s-a incheiat (2-4).

1998: Înceta din viață preotul Ilie Cleopa (n. 1912)

2014: Bucureştiul saluta victoria partidelor proeuropene în alegerile din Republica Moldova

2016: Un bărbat împuşca mortal două persoane şi rănea alte două în localitatea doljeană Palilula, sinucigânu-se în cele din urmă

2017: Loredana Toma cucerea trei medalii de aur, în limitele categoriei 63 kg, la Campionatele Mondiale de haltere de la Anaheim (California)

2017: Halterofilul columbian Edwin Mosquera Roa, participant la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, era împuşcat mortal în ţara natală (n. 1985)

 

Continua sa citesti

Actualitate

FOTO – Incendiu la biserica din localitatea Râșca, comuna Drăgănești.

Publicat

pe

Incendiul se manifestă în interiorul bisericii și la acoperișul acesteia.
Intervin pompierii din cadrul Detașamentului Târgu Neamț cu trei autospeciale pentru stingere, o autospecială pentru lucru la înălțime și o ambulanță SMURD.
În sprijin se deplasează o autospecială pentru stingere și o autospecială pentru lucru la înălțime de la Detașamentul Piatra-Neamț și o autospecială pentru stingere de la Detașamentul Roman.

Apelul a fost făcut de un cetățean care se afla in trecere pe lângă biserică. Acesta a relatat că din turla bisericii se degajă fum și se observă și flacără.

Continua sa citesti

Actualitate

30 noiembrie – Sf. Apostol Andrei

Publicat

pe

Sfântul Andrei, celebrat la 30 noiembrie în fiecare an, reprezintă o sărbătoare specială pentru români, pentru că Sfântul Apostol Andrei este considerat ocrotitorul lor. Sfântul Andrei este primul dintre apostoli care a propovăduit Evanghelia la geto-daci, pe teritoriul Dobrogei, motiv pentru care este considerat ca cel care a creștinat poporul român. Nu întâmplător, sute de mii de români poartă numele sfântului.

Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Apostolul românilor, a fost frate cu Sfântul Apostol Petru, amândoi fiind pescari de meserie, din Betsaida, cetate aflată pe malul lacului Ghenizaret.

Sfântul Apostul Andrei s-a născut în cetatea Betsaida, aflată lângă Marea Galileii. În acea cetate, al cărui nume înseamnă „casa vânătorilor”, s-au născut trei apostoli, pescari de meserie: Sfântul Apostol Petru şi Sfântul Apostol Andrei, care erau fraţi, şi Sfântul Apostol Filip.

Sfântul Andrei a fost la început ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul şi de la acesta a aflat de întruparea Mântuitorului Hristos.

Sfântul Andrei este cel care pentru prima dată l-a făcut cunoscut pe Hristos, spunându-i fratelui său Simon (Petru). că l-a aflat pe Mesia.  Sfântul Apostol Andrei este numit și „Cel dintâi chemat”, deoarece el a fost primul care a răspuns chemării lui Iisus Hristos la apostolat.

Când Iisus a intrat în Ierusalim, Apostolul Andrei a cunoscut şi a fost martor la toate patimile Mântuitorului şi s-a bucurat de Învierea Sa împreună cu Maica Domnului şi cu ceilalţi apostoli, cu femeile mironosiţe.

Superstiții și obiceiuri de Sfântul Andrei

În noaptea de Sfântul Andrei, hotarul dintre cele văzute şi cele nevăzute dispare, iar momentul este propice pentru unele practici de prospectare a viitorului.

Noaptea de Sfântul Andrei (29-30 noiembrie) este considerată de mulți echivalentul Halloween-ului românesc, datorită mai multor tradiții și superstiții legate de sărbătoarea Sfântului Andrei.

„Andrei cap de iarnă”(aşa cum i se spune în Bucovina) permite producerea unei îmbinări între lucrurile malefice şi cele benefice, dispărând hotarul dintre ele. Astfel, în noaptea Sfântului Andrei, „umblă strigoii” să fure „mana vacilor”, „minţile oamenilor” şi „rodul livezilor”.

Strigoii sunt spirite ale celor morţi, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe tărâmul de dincolo şi care, în această noapte, devin periculoase, distrugătoare, aducând calamităţi, boli şi nefericire.

O altă superstiție legată de ziua de Sfântul Andrei este că fetele necăsătorite care își pun un fir de busuioc sub pernă își vor visa ursitul. La miezul nopții, exista obiceiul ca fetele tinere să întoarcă un ulcior cu gura în jos, apoi puneau cărbuni încinși pe fundul vasului de lut și rosteau câteva cuvinte pentru a cuceri bărbatul iubit. Se spune că în noaptea de Sfântul Andrei, incantațiile și rugăciunile sunt mai puternice.

Agheasma și busuiocul erau folosite în alungarea duhurilor rele, fiind utilizate, alături de usturoi, inclusiv la prepararea mâncărurilor, dar și în hrana pentru animale.

Fetele care vor să-şi afle ursitul ascund sub pernă busuioc sfinţit, astfel încât chipul bărbatului să le apară în vis, apelează la „făcutul cu ulcica”, folosind un vas nou de lut, cărbuni încinşi şi incantaţii magice, sau, la miezul nopţii, se uită într-un pahar cu apă „neîncepută”, aşezat pe cenuşă, în care lasă să cadă o verighetă sfinţită.

În unele zone, se crede că ursitul se poate vedea dacă fata se aşază goală între două oglinzi, cu o lumânare în mână.

Continua sa citesti

Popular