Connect with us

Personalități

Personalități ale Ținutului Neamț (XI). Generalul Mihai I. Buttescu, ilustru instructor și comandant militar

Publicat

pe

Născut la 3 noiembrie 1878, al doilea din cinci copii ai Smarandei Butescu (născută Teodorescu) şi al preotului iconom stavrofor Iancu Butescu de la Mânăstirea Agapia, face clasele primare la Şcoala domească din Târgu, la Liceul Naţional din Iaşi, în anii 1889-1894, intră apoi la Şcoala fiilor de militari din vechea capital a Moldovei, unde director de studii era maiorul de stat-major Arthur Văitoianu, viitorul general şi ministru de război, cu profesori de la Iaşi, între care nu lipseau A.D. Xenopol la istorie şi Ion Ralet la mathematică. Susţine examenul de admitere şi se clasifică reuşit al doilea pe lista admişilor, fapt pentru care a fost selecţionat şi trimis la o şcoală militară din Germania.[1]

La data intrării României în Primul Război Mondial, Mihai Buttescu îndeplinea funcția de comandant al batalionului II din Regimentul 2 vânători de gardă ,,Regina Elisabeta.” În această calitate a participat la luptele de apărare de la Tabla Buții-Tătaru Mare și în trecătoarea Predeal. La data de 26 noiembrie 1916 a fost numit de către generalul Alexandru Averescu, ofițer de legătură între Armata a 9-Rusă, cu Cartierul General la Roman și Armata a 2-a Română. Mihai Buttescu a îndeplinit această misiune în garnizoana Roman până la data de 13 mai 1917, perioadă de timp pe care o caracterizează: ,,Cinci luni și jumătate la Cartierul Armatei a 9-a Ruse, în cele mai cangrenoase timpuri ale acestei uriașe armate.”
Generalul Mihai Buttescu consemnează în memorii: ,,…Am sosit noaptea la Roman și am dormit în tren, pe o linie secundară. Dimineața, vagonul cu calul era tras la rampă…Gara era plină de ruși. Vedeam pentru prima dată uniforma lor, toți mâncau și scuipau semințe, dar când trecea câte un șef al de-al lor, încremeneau în poziție…Aveau aspectul unei armate foarte disciplinate. Am lăsat calul, lada și ordonanțele în vagon și m-am dus să mă prezint la Cartierul General al Armatei a 9- ruse, instalat în cel mai mare hotel din centrul orașului.”[2]
În garnizoana Roman au fost cantonate pe parcursul anului 1917 mari unități și unități din compunerea Armatei a 9-Ruse. Un comandament de mare unitate din Armata a 9 – Rusă era cartiruit și în localul Liceului ,,Roman-Vodă”. Unitățile și marile unități din subordinea Armatei a 9-Ruse însumau aproximativ 1.000.000 de soldați. Printre marile unități din compunerea acestei armate se număra și Divizia 12 Cavalerie Rusă, comandată de generalul Gustaf Emil Mannerheim, viitorul președinte al Finlandei. În ,,Memorii ” generalul Mihai Buttescu consemnează faptul că la data de 29 ianuarie 1917, generalul de divizie Gustaf Emil Mannerheim a sosit în garnizoana Roman, fiind chemat la ordin de generalul Letchitzki, comandantul Armatei a 9-Ruse.

După încheierea misiunii din garnizoana Roman, Mihai Buttescu a fost avansat locotenent-colonel și a fost numit comandant al Regimentului 2 vânători ,,Regina Elisabeta.”A participat împreună cu unitatea pe care o comanda la luptele din vara anului 1917 de la Mărăști. De remarcat este faptul că printre numeroasele unități militare cantonate pentru refacere și instrucție în garnizoana Roman la începutul anului 1917, s-a numărat și Regimentului 2 vânători ,,Regina Elisabeta.” Datorită faptelor de vitejie dovedite pe câmpul de luptă, locotenent-colonelul Buttescu Mihail comandantul Regimentului 2 Vânători a fost decorat cu Ordinul ,,Mihai Viteazul” clasa a III-a conform Înaltului Decret nr.849 din 11 august 1917:,,Pentru vitejia cu care a condus regimentul în 11 iulie 1917, la atacul pozițiilor inamice de pe dealurile Mărășești și Teiuș, punând stăpânire pe întăriturile acestuia.”


https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_Sf._Ioan_Bogoslov_din_Agapia#/media/File:Mihai_Butescu1.jpg

Mihai Buttescu a publicat numeroase lucrări de tactică și strategie militară: ,,Atacul infanteriei germane în 1902”, ,,Formarea sistematică a recruților infanteriei” ,,Teoria infanteristului” ,,Exerciții pregătitoare de tragere” ,,Pedagogia instructorului”,,Mitralierele infanteriei” etc.

A mai fost decorat cu medaliile Crucea Albă a Ordinului ,,Coroana Prusiei” în grad de Ofițer și ,,Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918” cu baretele Ardeal, Carpați, Mărășești și Mărăști. Între anii 1920-1922 colonelul Mihai Buttescu, a îndeplinit funcția de senator al județului Neamț, fiind ales din partea Partidului Poporului, condus de generalul Alexandru Averescu. În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial a fost comandant al garnizoanei Slatina și a îndeplinit funcția de director cultural al Uzinelor ,,Malaxa-Rogifer.”

După război, avansat la gradul de general în retragere, Mihai Buttescu supraviețuiește fizic regimentului pe care l-a comandat și pe care regimul comunist nu numai că l-a desființat, iar pe comandanți i-a deblocat, dar i-a și ars drapelul de luptă pe care Regele Ferdinand îl glorificase acordăndu-i ordinul militar „Mihai Vitezul”.

Tot atât de importane şi instructive sunt paginile care descriu activitatea fostului ofiţer, instruit în Germania, ca industriaş, agricultor şi arhitect în Republica Populară Română care îşi nesocotea nu numai elita militară ci şi pe cea civilă, intelectualitatea, şi nu numai pe ea…

Mihai Buttescu a murit la 24 decembrie 1963 – după ce bătrânețea și-a dedicat-o celor zece nepoți și nepoate – și doarme alături de părinți în cimitirul mânăstirii Agapia.[3]

Prof. Emanuel Balan

 

https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_Sf._Ioan_Bogoslov_din_Agapia#/media/File:Mihai_Butescu1.jpg

[1] Stănescu, Eugen, Preda,Gavriil, Cosma, Mircea, Stănescu, Iulia, Cavaleri ai ordinului militar de război ,,Mihai Viteazul”, Editura SALGO, Sibiu, 2012

[2] Buttescu, I., Vânătorii reginei Elisabeta-memoriile unui ofițer din garda regală, Editura Militară, București, 2012, p. 307;

[3] https://luceafarul.net/ostasi-chiar-si-eroi-in-armata-germana-ori-regala-romana-dupa-incheierea-pacii-ostracizati-si-indepartati-din-armata-populara-romanavanatorii-reginei-elisabetamemoriile-unui-ofiter-din-garda-regal.

Personalități

24 ianuarie, Mica Unire

Publicat

pe

De

        Astăzi, 24 ianuarie 2021, se împlinesc 162 de ani de la Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Evenimentul din 1859 a rămas în istorie ca „Mica Unire”, pentru a-l deosebi de Unirea de la 1 Decembrie 1918, dar în fapt a fost un moment crucial pentru devenirea ulterioară a României ca stat.

În urmă cu 162 de ani,  românii din Ţara Românească şi Moldova îşi alegeau pentru prima dată domnitorul. La 24 ianuarie 1859, candidaţii munteni au decis să se retragă, iar în fruntea Ţării Româneşti a fost ales domnitorul Moldovei. În ciuda opoziţiei a trei imperii, românii au hotărât să formeze o singură ţară.

Prin această tactică a faptului împlinit, hotărârea politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri. Acestea ceruseră ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două ţări să aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală.

Reformele lui Cuza. Impozitele, primul pas către modernizare

24 ianuarie este, așadar, ziua Unirii Mici. Este momentul în care s-a făcut mai mult decât desfiinţarea unei graniţe. Atunci s-au pus bazele statului modern, care a însemnat şi o economie funcțională. A fost momentul în care au fost demarate primele reforme serioase care au dezvoltat această ţară.

Alexandru Ioan Cuza avea o misiune extrem de dificilă pe care, din fericire, populația a înțeles-o. Prioritară era sincronizarea economiilor din cele două țări, cât se putea vorbi în acel moment de economie, căci erau țări predominant agrare, comerțul era de fapt negustorie, iar industria era încă în stare de gestație.

După Unire, era momentul pentru modernizarea țării. S-a făcut o reformă fiscală în 1861 prin instituirea unui impozit personal pentru bărbații majori, dublat de un impozit funciar.

A mai fost introdusă o contribuție pentru drumuri, semn că intenția era de a dezvolta infrastructura țării, impozitul funciar și alte măsuri care au făcut ca la sfârșitul anului 1861, în preajma deplinei lor unificări administrativ-politice, Principatele Unite Române să fie dotate cu un sistem fiscal modern.

De unde au venit banii pentru investiții

Reforma agrară și secularizarea averilor mănăstirești, confiscate de stat pentru a-l face mai puternic, sunt două măsuri care au avut un impact major, deși reforma agrară, adoptată în 1962, nu a reprezentat o revoluție, căci conservatorii aflați la putere au vrut să-și păstreze cât mai mult din privilegii.

La mijlocul secoului al XIX-lea, România era mai aproape de Evul Mediu decât de modernitate și era nevoie de legi și instituții care să perimită României un salt în timpul istoric. Au apărut legile pentru reorganizarea administrativă, pentru construirea căilor ferate, și norme care stimulau formarea unui corp de experți în diverse domenii economice.

Încă din 1859, economiştii realizau importanţa pe care o au investiţiile pentru sănătatea unei economii. Partea bună era că la acea vreme exista un capital intern disponibil care rezulta din exportul de produse agricole.

Pe lângă acest capital intern, insuficient totuşi, politicienii vremii acordau o importanţă sporită şi capitalului extern. În 1865 este semnată concesiunea pentru construirea căii ferate care avea să unească Bucureştiul cu Dunărea, la Giurgiu. În privința șoselelor, faptul cel mai important este contractarea construirii, de către o casă engleza, a 19 poduri metalice.

Cum a apărut leul, moneda națională

Au fost reforme importnate și greu de realizat, căci abia în 1862 Unirea devine efectivă și se poate vorbi de un stat funcțional cu un singur guvern.

României îi lipsea însă un lucru esențial pentru o economie importantă. O monedă proprie. Dreptul regalian de batere a monedei însemna independența statului. Cuza și apropiații săi încep din chiar anul alegerii sale ca domn, 1859, pregătirile pentru înființarea unui sistem monetar.

Într-un document din 18 noiembrie al Consiliului de Miniștri al guvernului din Muntenia, apare pentru eventuala monedă denumirea de „romanat”, care era copiat, ca dimensiuni și greutate, după fracul francez. Pe baza documentului, s-a întocmit, în 1860, un proiect de lege care stabilea că se vor bate monede din aur, argint și aramă. Însă moneda a fost interzisă de puterile protectoare, în urma protestelor Imperiului Otoman.

Abia șapte ani mai târziu, la 22 aprilie 1867, la un an după abdicarea lui Cuza, este stabilită prin lege moneda națională leul.

SURSA:digi24.ro

Continua sa citesti

Actualitate

S-a stins din viață Draga Olteanu Matei

Publicat

pe

Actrița Draga Olteanu Matei a murit. Medicii de la Spitalul Sfântul Spiridon din Iași au anunțat că, în ciuda eforturilor depuse, actrița a murit în noaptea de marți spre miercuri.

Draga Olteanu Matei, în vârstă de 87 de ani, a ajuns, vineri seara, la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași, fiind transferată de la Spitalul Județean Piatra Neamț, din cauza unei hemoragii digestive superioare.

Actriţa Draga Olteanu Matei s-a născut la Bucureşti, la 24 octombrie 1933.

Cine a fost Draga Olteanu Matei

A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L. Caragiale” în 1956. În septembrie, acelaşi an, a debutat în piesa ”Ziariştii” de Alexandru Mirodan, potrivit www.cinemagia.ro. În perioada 1957-1990, a jucat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti.

Membră a Generaţiei de Aur a teatrului românesc şi cu o carieră care se întinde de-a lungul a 55 de ani, actriţa Draga Olteanu Matei a încântat spectatorii români interpretând zeci de personaje în filme, spectacole de teatru şi scenete TV.

După pensionarea sa din Teatrul Naţional (1992), marea actriţă a înfiinţat, la Piatra Neamţ, compania teatrală pentru actori neprofesionişti ”Teatrul Vostru”. A devenit oficial pietreancă la începutul lunii septembrie 2007, când a obţinut buletin de Piatra Neamţ. La 25 octombrie 2007, i-a fost acordat titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Piatra Neamţ.

Contribuţia adusă teatrului şi cinematografiei româneşti a fost recunoscută prin numeroasele premii, titluri, diplome, pe care le-a primit de-a lungul carierei, printre care:

Premiul ACIN 1975 (”Ilustrate cu flori de câmp”, ”Filip cel Bun”), Premiul UNITER pentru întreaga activitate (2004), Premiul TVR şi PTWB (Prime Time World Broadcast) pentru Cea mai iubită actriţă (2003), Premiul Gopo pentru întreaga carieră (2010), Premiul pentru întreaga activitate oferit în cadrul Festivalului Internaţional de Film Comedy Cluj (2011).

În 2002, i-a fost acordată distincţia Ordinul Naţional ”Steaua României” de către Preşedinţie, pentru dăruirea cu care a servit scena şi cultura românească.

Începând din data de 29 octombrie 2011, Draga Olteanu Matei are o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din Bucureşti. Prezentă la eveniment, îndrăgita actriţă a declarat: „După Dumnezeu, vă mulţumesc tuturor, cei care aţi venit aici şi cei care nu sunt aici, pentru că datorită dumneavoastră eu am fost actriţă, m-am străduit din toată inima să vă bucur şi să vă susţin starea de bine”.

În 2014, i-a fost înmânat de către principesa Margareta, Ordinul ”Coroana României” în grad de Ofiţer, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în Holul de Onoare al Castelului Peleş din Sinaia. În acelaşi an, soţul său, dr. Ion Matei, care i-a fost alături 44 de ani, a murit.

Draga Olteanu Matei s-a numărat printre personalităţile culturale ajunse la senectute, care au fost omagiate cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, în 15 ianuarie 2018, la Ateneul Român, eveniment organizat la iniţiativa Ministerului Culturii.

Dumnezeu să o odihnească în pace!

Continua sa citesti

Actualitate

Calendarul zilei de 17 noiembrie

Publicat

pe

De

In calendarul ortodox Sf. Grigorie Taumaturgul, Ep. Neocezareei; Cuviosii Lazar Zugravul si Zaharia.
    In calendarul greco-catolic Sf. Grigorie Taumaturgul, Ep. Neocezareei; Cuviosii Lazar Zugravul si Zaharia.
    In calendarul romano-catolic Sf. Elisabeta a Ungariei.
    Ziua internationala a studentilor.
 
284 Diocletian este proclamat imparat de soldatii sai.

1558 Regina Elisabeta I urca pe tronul Marii Britanii. 

1603 Începe procesul lui sir Walter Raleigh, faimosul explorator și om de stat englez.

1855  Exploratorul britanic David Livingstone a devenit primul european care a văzut cascada Victoria, una dintre cele mai mari cascade din lume, aflată la granița actuală intre Zambia și Zimbabwe

1869 Este inaugurat Canalul Suez, dupa 10 ani de constructie, cale navigabila ce traverseaza istmul Suez, unind Marea Mediterana cu Marea Rosie.

1872 Este infiintata Academia Navala Mircea cel Batran, din Constanta.

1918 Consfatuirea fruntasilor politici, membri ai Partidului National si ai Partidului Social-Democrat, sub presedintia lui Stefan Cicio-Pop, la care se discuta proiectul in opt puncte intocmit de Vasile Goldis, Stefan Cicio-Pop si Ioan Suciu, proiect ce continea hotararea de unire cu Romania.

1918 Apare la Bucuresti, saptamanal sau bisaptamanal Socialismul, organul Partidului Socialist si al Uniunii sindicale.

1922  Fostul sultan otoman Mehmed al VI-lea pleacă în exil în Italia.

 1950 Organizatia Natiunilor Unite decide acordarea independentei Libiei.

 1970 Elton John participa la un concert la A&R Studios in New York, care mai tarziu va deveni albumul 11-17-70.

 1970 Douglas Engelbart primeste patentul pentru primul mouse de calculator.

 1989Au loc manifestatiile anticomuniste ale studentilor din Praga, care au marcat inceputul Revolutiei de catifea.

 1992 La Bruxelles este parafat un acord prin care Romania obtine statutul de asociat al Comunitatii Economice Europene.

 1996 Are loc al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale din Romania. Emil Constantinescu, presedintele Conventiei Democrate Romane, obtine 54,41% din voturi, devenind noul presedinte al Romaniei.

2000 Alberto Fujimori este îndepărtat din funcția de președinte al Peru.

Continua sa citesti

Popular