04. iulie 2020

Personalități ale Ținutului Neamț (VII). Nicolae Scurtu, unul dintre cei mai importanți critici și istorici literari

S-a născut la Văratic, în 4 februarie 1951. Își începe studiile în satul natal, apoi continuă la Liceul Teoretic „Ştefan cel Mare” din Târgu-Neamţ, urmează Facultatea de Filologie din Bucureşti, unde are prilejul să asculte prelegerile universitarilor Al. Piru, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Grigore Brâncuş, Matilda Marioţeanu Caragiu şi Valeria Guţu Romalo.[1] Funcţionează ca profesor de limba şi literatura română la liceele bucureştene „I.L. Caragiale”, „Griviţa Roşie”, „Tudor Vianu” şi „Gh. Lazăr”. Între 1991 şi 2002 este inspector de limba şi literatura română în cadrul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti. Îşi susţine doctoratul în 1999, cu teza Reviste literare conduse de Mihail Dragomirescu între 1895-1935.[2]

Debutul literar se produce în anul 1973 în revista „Orizont” din Timişoara cu un articol de istorie literară. A colaborat cu note, articole, studii şi cercetări literare la revistele: „Ateneu”, „Tomis”, „Orizont”, „Luceafărul”, „România literară”, „Revista Arhivelor”, „Manuscriptum”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Conta”, „Revista de istorie şi teorie literară”, „Litere”, „Impact literar”, „Nord literar”, „Cetatea Rodnei”, „Viaţa Româ­nească”, „Meandre”, „Cafeneaua Literară”, „Luceafăr nou” şi altele. Remarcabilă este rubrica „Firide basarabene” din revista „Litere” în care reînvie documentar chipuri de intelectuali basarabeni.[3]

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România (2010). A cercetat numeroase biblioteci şi arhive publice şi particulare, depistând, adnotând şi publicând un însemnat număr de documente de istorie literară şi istorie culturală fiind citat,  în toate operele fundamentale ale istoriografiei literare naţionale. Distins cu numeroase premii, cele mai importante scrieri ale sale sunt: Cercetări literare. scriitori dâmboviţeni(I-III). Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2007-2009; Ion Stăvăruş şi contemporanii săi. Mărturii, corespondenţă, iconografie, Târgovişte, Bibliotheca, 2008;  Contribuţii de istorie literară (I). Bucureşti, 2011; Autografe de la Nichita Stănescu. Bucureşti, 2012; G.T. Kirileanu și contemporanii săi. Scrisori către N. Iorga, București, 2012, Contribuţii la istoria Revistei „Convorbiri literare”, 1939-1944, Iași, 2015 și Gheorghe Suciu și contemporanii săi (corespondență, autografe, iconografie), volumul I (București, Editura Ars Docendi, 2016[4]

            Este autorul a peste o mie două sute cincizeci de articole şi studii de istorie literară, publicate în ziare şi în revistele literare. A editat trei volume de documente şi manuscrise, din fonduri publice şi particulare, adnotate şi comentate, ale unor personalităţi precum: G. Călinescu, Eugen Lovinescu şi Ion Barbu. Tot el este cel care a publicat jurnalul lui G. Călinescu, precum şi Addenda la ediţia E. Lovinescu. A iniţiat colecţia Restituiri, în care au fost valorificate scrierile unor autori interbelici mai puţin cunoscuţi.

 Prof. Emanuel Bălan

[1] http://sst.bibliotheca.ro/membri/scurtu.htm; Constantin Tomșa, Personalități ale culturii din județul Neamț, Editurile Crigarux & Cetatea Doamnei, Piatra Neamț, 2014, p. 28

[2] http://zch.ro/cel-mai-important-istoric-literar-in-viata-s-a-nascut-la-varatec-nicolae-scurtu-la-63-de-ani/.

[3] http://sst.bibliotheca.ro/membri/scurtu.htm.

[4] I. Oprişan, Dicţionarul general al literaturii române. Volumul 6, S-T, Bucureşti, 2007, p. 148-149; http://www2.nord-literar.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=1933&Itemid=41.

Comenteaza

Adresa dvs. de mail nu va fi publicata pe site. Campurile obligatorii sunt marcate cu *