Connect with us

Personalități

Personalități ale Ținutului Neamț (III)

Publicat

pe

                Mihai David-Ghindăoanu, cărturarul ce a organizat casa memorială „Vasile Contaˮ
S-a născut la Ghindăoani la 14 martie 1907. Cursurile primare în satul natal, Şcoala Normală de Băieţi „Gheorghe Asachi“ din Piatra Neamţ, promoţia 1927. La terminarea școlii, este trimis la cerere în Basarbia, în satul Negroaia, Cetatea Albă, ca director al școlii. După un periplu pe la școli din Basarabia, Sibiu, Sighișoara și Bacau, în 1930 vine în satul natal. În periaoda 1932-1938 este de multe ori arestat și chiar suspendat din învățământ în 1934, pentru apartenența sa la mișcarea legionară.

Învăţător în Bălţăteşti şi Ghindăoani, om deosebit de cultivat, prin scrisul său s-a impus în viaţa spirituală a judeţului Neamţ. Colaborează la revistele: „Reformatorulˮ, „Avântulˮ, „Revista Corpului Didacticˮ, „Petrodavaˮ,  „Ceahlăulˮ, „Graiul dăscălimiiˮ din Sighișoara și la alte reviste din Iași și București. După 1948, a fost învinuit de politică legionară, arestat şi condamnat, interzicându-i-se să profeseze aproape două decenii. Despre acest episod într-un interviu acordat în 1998, lui Leonard Relea de la ziarul „Timpulˮ, mărturisea: „Da. Am avut gradul de adjunct al comandantului regional. Câțiva ani am fost șeful legionarilor pe județul Neamț. În 1933, am candidat pe liste alături de Nechifor Crainic. Când a fost asasinat Căpitanul, eu mă aflam la Predeal, într-un sanatoriu: eram bolnav cu plămânii. Când au venit comuniștii la putere, au insistat să intru măcar în Frontul Plugarilor. Dar i-am refuzat. Am înființat un gimnaziu, dar primarul de atunci ne-a evacuat. Așa că am ținut cursurile în casa părinților mei. În 1948, am fost arestat și trimis la o închisoare din Suceava. M-au anchetat ei un timp, dar apoi mi- au dat drumul. Timp de 19 ani, nu am fost primit în nici un loc de muncă”.
Contribuţie meritorie la organizarea casei muzeistice Vasile Conta, din satul natal al filosofului (1992), dar din păcate muzeul nu a fost deschis niciodată. Prezent la simpozioane şi sesiuni ştiinţifice, la Chişinău, Orhei, Bălţi. A donat biblioteca personală oraşului Orhei. Se stinge din viață la 18 martie 1999 în Ghindăoani, Neamţ.
Opera sa literară cuprinde scrierile: comedia Fluierul fermecat, 1938, Din problemele şcolii primare,1942, Memoriul meu de Th. I. Ştefan (șăranul autodidact născut la Ghindăoani în 1852), 1974; Viaţa mea 1984; Ultima vacanţă şi Aventurile lui Singurel 1995 şi Mândră Basarabie, dulce Bucovină, 1997.  „Viaţa filosofului Vasile Conta” 2010. Publică în revista „Însemnări ieșeneˮ, schița Compania sanitară, cu pseudonimil Mihai Ghindă.
În cartea Crîncenul veac XX si ororile sale, apărută postum la Editura “Timpul”, în 2005, cu o prefată de Adrian Alui Gheorghe, o carte de amintiri zguduitoare, Mihai David-Ghindăoani povesteşte cu câte sacrificii a cumpărat el cartea de poezii a lui Mihai Eminescu şi împrejurările (hazlii pentru cititor, dureroase pentru el) legate de acest eveniment mult aşteptat din viaţa sa. “Istoria literaturii române o făceam în clasa a cincea, dar eu o citisem demult din cartea respectivă a fratelui meu Neculai. De aceea doream foarte mult să am poeziile lui Eminescu. Costau însă mulţi bani şi, pe atunci, ca întotdeauna, mă întâlnisem foarte rar cu aceşti zei atotputernici. Îmi făcusem obiceiul ca în fiecare vacanţă de vară să-mi petrec o săptămână-două la fratele meu de la Buhuşi. Avea locuinţă în oraş dar vara se muta cu toată familia “la vie”. (…) Când mi-am adus aminte că şi părinţii meu aveau nevoie de ajutorul meu, i-am spus bădiei că a doua zi îmi iau traista în băţ şi plec. Bădia, drept răsplată pentru munca depusă, mi-a dat o hârtie de o sută de lei, care, după socotelile sale, trebuia să ajungă pentru plata biletului de tren până la Piatra Neamţ şi pentru a celui de autobuz până la Ghindăoani şi chiar să-mi mai rămână şi mie câţiva lei. (…) În drum spre gară mi-a venit o idee năstruşnică. Să nu mă ating de aceşti bani, ci să mă urc în tren fără bilet. Numai aşa îmi puteam împlini visul de a putea să cumpăr poeziile lui Eminescu. (…) Cu acest gând m-am urcat în tren. Dar nu întotdeauna sunt Paştile. Abia ieşisem din Buhuşi şi a apărut conductorul şi un controlor. Am îngheţat. Am ieşit pe furiş prin celălalt capăt al vagonului şi m-am încuiat în WC. Credeam că astfel am scăpat, dar n-au trecut nici două minute şi aud bătăi în uşă. “Pardon!”, am strigat eu indignat, dar degeaba. Bătăile s-au repetat şi mai puternic. Am fost nevoit să deschid. A urmat un dialog scurt: – Biletul. – N-am. – Urmează-ne! I-am urmat. Şi astfel am defilat prin restul vagoanelor împreună cu cei doi cerberi ai CFR-ului şi vreo trei ţigani, găsiţi fără bilet ca şi mine. Când am ajuns la Podoleni, am fost daţi jos şi controlorul a strigat la ceferistul de pe peron: “Ia-i pe ăştia şi du-i la birou să le întocmească actele!”. M-am îndreptat spre birou împreună cu cei trei ţigani, dar eu mi-am continuat drumul foarte calm şi am ieşit din gară. Ceferistul căruia i se strigase nu şi-a închipuit că şi ei fac parte din “ăştia” şi astfel am scăpat de primejdie. Când m-am văzut la şosea, am întins-o voiniceşte la drum, folosind acelaşi mijloc de locomoţie cu care sfinţii apostoli au cutreierat pământul. Astfel am parcurs cei 25 de kilometru care mă despărţeau de Piatra Neamţ. Cănd mă simţeam obos it, mă încurajam cu o odă adusă mersului pe jos, pe care o ştiam încă din şcoala primară: Mersul pe jos / E cel mai frumos / Că toate le vezi / Şi le cercetezi”. E drept că picioarele nu erau deloc încântate, dar cine le lua în seamă? În clipele acelea, inima ajunsese la putere în fiinţa mea şi o conducea în cel mai sever regim dictatorial. Puteau deci să se plângă mult şi bine bietele mele picioare. Cu un astfel de regim e de la sine înţeles că n-am făcut nici cel mai mic popas până nu am ajuns la librăria domnului Vasile M. Ionescu. I-am întins suta de lei iar el mi-a pus în mână comoara râvnită…”.
Despre prima ediție a lucrării, Crîncenul veac XX si ororile sale, (2005), poetul Adrian Alui Gheorghe își amintește că înainte de “a pleca” ( a murit la 17 martie 1999, la 92 de ani) „m-a căutat ca să-mi încredinţeze un manuscris autobiografic, “Viaţa mea”, care a văzut lumina tiparului sub titlul “Crîncenul veac XX şi ororile sale”. Iată ce spune la începutul cărţii-testament: “Am mers braţ la braţ cu acest secol, înfruntînd împreună toate evenimentele ce au avut loc. Peste 90 de ani! Frumoasă longevitate, nimic de zis. Din păcate anii, oricît de mulţi ar fi, nu sînt altceva decît un şir de zerouri, care o mie de-ar fi, nu înseamnă nimic, dacă nu au înaintea lor o cifră de valoare (…). Ca dintr-un bilanţ întocmit corect şi cinstit, oricine poate vedea că întreaga mea viaţă n-a fost altceva decît un şir de grele şi dureroase înfrîngeri. Cu toate acestea nu mă plîng, ci mă mîndresc cu ele”. Tocmai de asta îl pomenesc  pe Mihai David-Ghindăoani.., pentru impulsul optimist pe care îl imprimă, prin exemplul vieţii sale, celui care e pe cale să cadă, celui care e deja căzut…ˮ

Prof. Emanuel Bălan

Actualitate

S-a stins din viață Draga Olteanu Matei

Publicat

pe

Actrița Draga Olteanu Matei a murit. Medicii de la Spitalul Sfântul Spiridon din Iași au anunțat că, în ciuda eforturilor depuse, actrița a murit în noaptea de marți spre miercuri.

Draga Olteanu Matei, în vârstă de 87 de ani, a ajuns, vineri seara, la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași, fiind transferată de la Spitalul Județean Piatra Neamț, din cauza unei hemoragii digestive superioare.

Actriţa Draga Olteanu Matei s-a născut la Bucureşti, la 24 octombrie 1933.

Cine a fost Draga Olteanu Matei

A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L. Caragiale” în 1956. În septembrie, acelaşi an, a debutat în piesa ”Ziariştii” de Alexandru Mirodan, potrivit www.cinemagia.ro. În perioada 1957-1990, a jucat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti.

Membră a Generaţiei de Aur a teatrului românesc şi cu o carieră care se întinde de-a lungul a 55 de ani, actriţa Draga Olteanu Matei a încântat spectatorii români interpretând zeci de personaje în filme, spectacole de teatru şi scenete TV.

După pensionarea sa din Teatrul Naţional (1992), marea actriţă a înfiinţat, la Piatra Neamţ, compania teatrală pentru actori neprofesionişti ”Teatrul Vostru”. A devenit oficial pietreancă la începutul lunii septembrie 2007, când a obţinut buletin de Piatra Neamţ. La 25 octombrie 2007, i-a fost acordat titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Piatra Neamţ.

Contribuţia adusă teatrului şi cinematografiei româneşti a fost recunoscută prin numeroasele premii, titluri, diplome, pe care le-a primit de-a lungul carierei, printre care:

Premiul ACIN 1975 (”Ilustrate cu flori de câmp”, ”Filip cel Bun”), Premiul UNITER pentru întreaga activitate (2004), Premiul TVR şi PTWB (Prime Time World Broadcast) pentru Cea mai iubită actriţă (2003), Premiul Gopo pentru întreaga carieră (2010), Premiul pentru întreaga activitate oferit în cadrul Festivalului Internaţional de Film Comedy Cluj (2011).

În 2002, i-a fost acordată distincţia Ordinul Naţional ”Steaua României” de către Preşedinţie, pentru dăruirea cu care a servit scena şi cultura românească.

Începând din data de 29 octombrie 2011, Draga Olteanu Matei are o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din Bucureşti. Prezentă la eveniment, îndrăgita actriţă a declarat: „După Dumnezeu, vă mulţumesc tuturor, cei care aţi venit aici şi cei care nu sunt aici, pentru că datorită dumneavoastră eu am fost actriţă, m-am străduit din toată inima să vă bucur şi să vă susţin starea de bine”.

În 2014, i-a fost înmânat de către principesa Margareta, Ordinul ”Coroana României” în grad de Ofiţer, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în Holul de Onoare al Castelului Peleş din Sinaia. În acelaşi an, soţul său, dr. Ion Matei, care i-a fost alături 44 de ani, a murit.

Draga Olteanu Matei s-a numărat printre personalităţile culturale ajunse la senectute, care au fost omagiate cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, în 15 ianuarie 2018, la Ateneul Român, eveniment organizat la iniţiativa Ministerului Culturii.

Dumnezeu să o odihnească în pace!

Continua sa citesti

Actualitate

Calendarul zilei de 17 noiembrie

Publicat

pe

De

In calendarul ortodox Sf. Grigorie Taumaturgul, Ep. Neocezareei; Cuviosii Lazar Zugravul si Zaharia.
    In calendarul greco-catolic Sf. Grigorie Taumaturgul, Ep. Neocezareei; Cuviosii Lazar Zugravul si Zaharia.
    In calendarul romano-catolic Sf. Elisabeta a Ungariei.
    Ziua internationala a studentilor.
 
284 Diocletian este proclamat imparat de soldatii sai.

1558 Regina Elisabeta I urca pe tronul Marii Britanii. 

1603 Începe procesul lui sir Walter Raleigh, faimosul explorator și om de stat englez.

1855  Exploratorul britanic David Livingstone a devenit primul european care a văzut cascada Victoria, una dintre cele mai mari cascade din lume, aflată la granița actuală intre Zambia și Zimbabwe

1869 Este inaugurat Canalul Suez, dupa 10 ani de constructie, cale navigabila ce traverseaza istmul Suez, unind Marea Mediterana cu Marea Rosie.

1872 Este infiintata Academia Navala Mircea cel Batran, din Constanta.

1918 Consfatuirea fruntasilor politici, membri ai Partidului National si ai Partidului Social-Democrat, sub presedintia lui Stefan Cicio-Pop, la care se discuta proiectul in opt puncte intocmit de Vasile Goldis, Stefan Cicio-Pop si Ioan Suciu, proiect ce continea hotararea de unire cu Romania.

1918 Apare la Bucuresti, saptamanal sau bisaptamanal Socialismul, organul Partidului Socialist si al Uniunii sindicale.

1922  Fostul sultan otoman Mehmed al VI-lea pleacă în exil în Italia.

 1950 Organizatia Natiunilor Unite decide acordarea independentei Libiei.

 1970 Elton John participa la un concert la A&R Studios in New York, care mai tarziu va deveni albumul 11-17-70.

 1970 Douglas Engelbart primeste patentul pentru primul mouse de calculator.

 1989Au loc manifestatiile anticomuniste ale studentilor din Praga, care au marcat inceputul Revolutiei de catifea.

 1992 La Bruxelles este parafat un acord prin care Romania obtine statutul de asociat al Comunitatii Economice Europene.

 1996 Are loc al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale din Romania. Emil Constantinescu, presedintele Conventiei Democrate Romane, obtine 54,41% din voturi, devenind noul presedinte al Romaniei.

2000 Alberto Fujimori este îndepărtat din funcția de președinte al Peru.

Continua sa citesti

Eveniment

Calendarul zilei de 10 noiembrie

Publicat

pe

De

Sf. Mc. Terentie, Neonila şi fiii lor. Sf. Ier. Iachint

Ziua Internaţională a tineretului

Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltare, organizată sub egida UNESCO

Ziua Eroilor – Indonezia

1444: Armatele otomane îi înving pe unguri în Bătălia de la Varna, consolidându-și în acest fel controlul asupra Constantinopolului și marcând începutul expansiunii otomane în Balcani.

1483:  Se năştea teologul german Martin Luther, ale cărui reforme au stat la baza cultului evanghelic-luteran (d. 1546)

1668: S-a născut compozitorul francez François Couperin (decedat 11.09.1733)

1688: Se încheia tipărirea primei traduceri a Bibliei în limba română

1862: Prima reprezentaţie a operei Forţa destinului de G. Verdi 158 ani

1927: S-a născut compozitorul român Jozsef Birtalan (decedat 20.09.2017) 93 ani

1928: Partidul Naţional-Ţărănesc forma un nou guvern, condus de Iuliu Maniu

1940: România este lovită de un cutremur cu epicentrul în Vrancea. Numărul victimelor a fost estimat la 1000 de morți și 4000 de răniți, majoritatea în Moldova.

1945: Se năștea poetul şi publicistul George Ţărnea (d. 2003)

1951: A fost efectuată prima convorbire telefonică la distanță, fără să fie nevoie de asistența unui operator.

1983: Antreprenorul american Bill Gates prezenta sistemul de operare Windows 1.0

1989: Începea demolarea Zidului Berlinului, simbol al Războiului Rece

2000: Republica Federală Iugoslavia a fost admisă oficial în Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), din care fusese suspendată în 1992

2009: Se stingea din viaţă marele actor Gheorghe Dinică (n. 1933)

2013: Un marş al susținătorilor monarhiei reunea peste 1.000 de persoane la București

2014: Pe fondul scandalului provocat de proasta organizare a prezidențialelor în străinătate, social-democratul Titus Corlăţean demisiona de la conducerea Ministerului de Externe

2019: Părăsit de Armată, Evo Morales demisiona din funcția de președinte al Boliviei, la 3 săptămâni după o controversată realegere

 

 

 

 

 

Continua sa citesti

Popular