Connect with us

Personalități

Personalități ale Ținutului Neamț (I)

Publicat

pe

 

Vasile Conta-marele filosof

Inaugurăm astăzi un serial dedicat personalitășilor născute țn ținutul Neamțului (actualele comune Crăcăoani, Bălțătești, Ghindăoani, Agapia, Grumăzești, Petricani, Pipirig, Vînători, Timișești, Brusturi, Drăgănești, Răucești și Tîrgu Neamț). O incursiune în lumea culturală și științifică prin intermediul marilor personalități de talie națională și internațională. Astăzi despre marele filosof român  Vasile Conta, născut la Ghindăoani.

S-a născut în satul Ghindăoanicomuna Crăcăoanijudețul Neamț, la 15 noiembrie 1845, fiind descendent al unei familii de preoți.[1] Până în preajma celor 7 ani a trăit și s-a jucat împreună cu copii din sat, pe dealurile și văile împădurite din preajma satului natal. La vârsta de 7 ani, se mută cu părinții la Tîrgu Neamț unde urmează cursurile Școlii primare, unde îl are coleg pe Ion Creangă, iar mai apoi Academia Mihăileană sau Gimnaziul Central din Iași, unde a luat bacalaureatul în 1868. În 1862, întrerupe studiile și însoțește o trupă de actori prin întreaga Moldovă, timp în care scrie o piesă de teatru jucată la Botoșani, iar în 1875 traduce piesa Miss Multon de Ad. Belot. În 1864, reia studiile liceale, terminate patru ani mai târziu, în 1868. După absolvire, funcționează ca profesor suplinitor la Catedra de filosofie. În același an, 1868, se înscrie la Facultatea de Drept din Iași.

În octombrie 1869 obține o bursă din partea „Societății pentru încurajarea junimii române la învățătură” („Pogor–Fătu”) și este trimis pentru studii comerciale în Belgia, unde urmează cursurile Institutului de Comerț din Anvers, pe care le încheie în 1871. După obținerea diplomei, în 1871, studiază și dreptul, dobândind, după numai un an, titlul de doctor în drept al Universității din Bruxelles. Revenit în țară, Vasile Conta va practica avocatura și va obține, prin concurs, Catedra de Drept Civil a Universității din Iași.

Din 1873, frecventeaza Societatea Junimea, introdus propabil de Vasile Pogor, ocazie cu care incepe sa publice in Convorbiri Literarea iar Titu Maiorescu il considera „filosoful Junimii”.

În data de 17 august 1876 face cerere de înscriere în Baroul avocaților din Iași, depunând în aceeași zi și jurământul. În paralel cu avocatura, desfășoară o activitate importantă în traducerea și adnotarea legislației.[2]

În 1875-1876, publică în revista ieșeană Convorbiri literare prima sa lucrare filosofică, Teoria fatalismului, studiu ce apare, în 1877, și în limba franceză, la Bruxelles, apoi Teoria ondulației universale (1877),  Încercări de metafizică (1878). Ultima lucrare a fost tradusă, în 1880, în limba franceză, la Bruxelles, cu titlul definitiv Introducere în metafizică.

El s-a manifestat ca un militant pentru progresul multilateral al tânărului stat național, pentru apărarea și consolidarea independenței, pentru dezvoltarea industriei, a comerțului autohton, a învățământului și a culturii. In acest sens a fost și un mare iubitor și apărător al Basarabiei. Tatăl său, preot de meserie, a început să-și desfășoare cariera preoțească în satul Ghindăoani din județul Neamț. Între anii 1865–1869, pe când era elev în ultimele clase ale Liceului Național din Iași, și-a petrecut vacanțele pe pământul Basarabiei, la Cahul, unde tatăl său, preotul Grigore Conta, era protoiereu, (aici a ajuns dupa ce a plecat de la Ghindăoani – Neamț). La vremea respectivă, sud-vestul Basarabiei (Cahul, Bolgrad și Ismail) aparținea României. Părintele Grigore își începuse cariera preoțească în satul Ghindăoani (com. Balțătești) din județul Neamț. Dar pentru că îi îndemnase pe țărani să-l dea în judecată pe arendașul moșiei la Divanul din Iași, acesta, uzând de prevederile Regulamentului Organic, pe atunci în vigoare în Țările Române, l-a surghiunit din sat. Stabilit la Târgu Neamț, ajunge protoiereu al acestui ținut, apoi, în 1865 a fost numit protoiereu la Cahul. În urma Războiului Crimeii, în 1856 s-a încheiat la Paris pacea prin care, printre alte prevederi favorabile, României i s-au restituit trei județe din sudul Basarabiei. Între acestea era și Cahul. Acestea sunt împrejurările datorită cărora adolescentul Vasile Conta, născut în Ghindăoani din ținutul Neamțului, a avut posibilitatea să-și petreacă vacanțele la Cahul, care era atât de îndepărtat de plaiurile copilăriei sale. La finele acestor vacanțe, petrecute în aceste locuri de câmpie, se simțea atât de bine încât credea că a scăpat definitiv de boala crudă ce-l chinuia (TBC). Conta n-a folosit aceste vacanțe numai în scopul întremării sale fizice ci a desfășurat o remarcabilă activitate culturală din care menționez Culegerea de poezii populare din împrejurimi, pe care le-a strâns într-o colecție intitulată „Cântece basarabene”.

Între anii 1870-1872 Eminescu se afla la studii în Viena. Aici Vasile Conta îi trimite Cântecele basarabene. Mihai Eminescu îi răspunde :

„Mi-ai trimis, domnule Conta, un prieten sincer ca să mă iau în ceasuri lungi și plictisitoare. A fost o revelație pentru mine „Cântecele basarabene”. Multe din ele samănă cu cele din Moldova de sus. Ah!, cum aș dori să văd această parte înstrăinată …”

Conta își va arăta în mod public dragostea pentru Basarabia. După cum se știe, imediat după războiul din 1877, rușii și-au manifestat intenția de a răpi din nou cele trei județe din sudul Basarabiei. Conta, acum profesor universitar și filozof de renume european, își folosește condeiul în apărarea Basarabiei și scrie în acest scop trei articole : Basarabia, Chestia Orientului și Viitorul României pregătit de domnul Brătianu și Kogălniceanu. Toate trei, dar mai ales ultimul, au avut un mare ecou, fiind reproduse în toate ziarele.

A susținut „prelecțiuni populare”, organizate sub auspiciile Junimii, intitulate: Materialismul, Fetișismul, Starea economică etc., apreciate de mari oameni de cultură, printre care și Mihai Eminescu, pe atunci redactor al Curierului de Iași și membru al Junimii. Deși participant la ședințele Junimii, și-a păstrat independența de gândire și de acțiune în politică. La Facultatea de Litere, în proiect figura și predarea unui curs de istorie critică a religiilor. La 20 iulie 1880 devine ministru al Instrucțiunii Publice și Cultelor. La 10 aprilie 1881 demisionează din guvern și activează ca membru al Curții de Casație. Bolnav de ftizie, efectuează o ultimă călătorie în Italia, înainte de a muri la 21 aprilie 1882, la vârsta de 37 de ani. Corpul său a fost transportat la Iași, unde i s-au făcut funeralii naționale.[3]

Lucrările sale filosofice s-au tipărit și în limba franceză la Paris, Bruxelles și Iași, bucurându-se de apreciere dincolo de granițele țării. Filosofia materialistă a lui Vasile Conta, ideile lui ateiste au avut un ecou în țară, în cercurile progresiste ale vremii, găsind adepți printre oamenii de știință, ca și în rândurile tinerilor; pentru unii dintre aceștia ea a constituit o punte de trecere spre concepția marxistă. Operele sale filosofice principale, publicate în timpul vieții sau postum, au apărut atât în românește cât și în franceză, mai toate bucurându-se de prefețe sau recenzii elogioase ale unor mari gânditori români și străini. Astfel, Teoria fatalismului, apărută în românește în anii 1875-1876, va fi tradusă în limba franceză de D. Rosetti-Tescanu, cu o prefață de L. Büchner, va apărea la Paris în 1895; Originea speciilor, apărută în Convorbiri literare în anul 1877, va fi tipărită în limba franceză în 1888, la IașiÎncercări de metafizică (1879) va apărea și în franceză, la Bruxelles, în 1880 cu titlul Introduction a la Métaphysique . Postum vor apărea: Bazele metafizicii (în limba franceză, în traducerea lui D. Rosetti-Tescanu cu titlul Les fondaments de la métaphysique, Paris, 1890); Întâiele principii care alcătuiesc lumea (în limba franceză cu titlul Premiers principes composant le monde , 1888, Iași) ș. a. Prima ediție a operelor complete ale lui Vasile Conta apare în 1914, coordonată de Octav Minar, la editura C. Sfetea, București, și cuprinde, pe lângă operele menționate, scrisori, acte și manuscrise inedite (poezii, cugetări, discursuri parlamentare, articole politice, studii juridice, proiecte de lege și regulamente, însemnări, note explicative). Sunt publicate, în această ediție, scrisorile primite de Vasile Conta de la L. Büchner. Ch. Darwin, E. Haeckel, O. Liebmann, E. Tylor, E. Zeller, H. Ulvici, E. Reich, J. Lubbock, B. Müller, N. Morisson, H. Delboeuf, Eltlruh. Între edițiile operelor filosofice ale lui Vasile Conta se numără: Opere filosofice (Editura Cartea Românească, București, 1922, ediție îngrijită de Nicolae Petrescu); Opere filosofice (ediție îngrijită de N. Gogoneață, Editura Academiei, 1967); Scrieri filosofice alese (ediție îngrijită de Nicolae Gogoneață, Editura Minerva, București, 1975) ș.a. Lucrările lui V. Conta au fost recenzate de numeroase reviste străine de prestigiu printre care: Revue Philosophique, La Critique Philosophique, La Revue de Belgique, Athaeneum, Menschentum, Journal d’Hygiene ș.a. De o mare atenție se vor bucura în țară operele filosofului român din partea lui Mihai Eminescu, Iacob Negruzzi, I. Nădejde etc. care vor puncta elogios realizările lui V. Conta nu numai în filosofie, dar și în conferințe publice, articole și discursuri parlamentare.[4]

În istoria filosofiei românești, opera lui Vasile Conta a înscris o pagină memorabilă, aducând din nou – după lucrările lui Dimitrie Cantemir și Nicolae Bălcescu – cultura noastră pe arena științifică europeană. Scrierile lui Vasile Conta prezintă un moment important în evoluția gândirii românești. Materialismul său este o expresie a ideologiei elementelor radicale ale burgheziei românești din deceniul al VIII-lea și al secolului al XIX-lea. Gândirea sa filosofică s-a format, în condițiile orientării materialiste a științelor naturii în România, sub influența materialismului francez, a materialismului vulgar și a cuceririlor științelor naturii, în special a darwinismuli.

Vasile Conta a încercat să realizeze o sinteză materialistă a marilor descoperiri făcute de științele naturii în secolul al XIX-lea, elaborând o teorie generală a evoluției pe care a intitulat-o „Teoria ondulațiunii universale”. Evoluționismul lui Vasile Conta are, în ansamblu, un caracter mecanicist, dar cu toate acestea, concepția lui conține și unele elemente dialectice. În domeniul sociologiei, Vasile Conta a suferit influența lui Herbert Spencer, adoptând necritic „teoria organicistă”.

A fost cel dintâi filosof român care a pus bazele «unui sistem filosofic propriu, original. Influențat de empirismul englez, pozitivismul, francez și materialismul german, atacă chestiunile de bază ale epistemologiei, punând la baza cunoașterii experiența, în concepția sa, materia se metamorfozează neîncetat, luând forme niciodată identice unele cu altele, întreaga existență se supune „mișcării ondulatorii”, care apare astfel ca o „lege fatală”, adică necesară, a universului.

Ca filosof determinist, afirmă că toate fenomenele de care se ocupă'”științele pozitive” sunt „regulate de către legi inflexibile”. Respingând liberul arbitru, exclude deplina , libertate a voinței. („Prin urmare, nu există nimic din tot ceea ce s-a numit voință liberă omenească sau dumnezeiască”).

În concepția sa, există un determinism universal, care se manifestă în toate domeniile: natură, conștiință, economie și viața socială. Determinismul social este explicat prin apelul la datele istoriei, economiei și ale statisticii. Istoria este o știință care ne arată „legătura de cauză și efect sau legătura de evoluțiune ori metamor­fozare ce există între faptele sociale ce se succedă în curgerea vremii”. Ea a încetat de a mai fi „o poveste a faptelor eroice ale unor oameni de seamă”, care acționau „după bunul lor plac”, istoria căutând acum legi, legăturile dintre „faptele sociale”. Dezvoltarea, progresul sunt rezultat al mișcării ondulatorii, care se înfăptuiește prin apariția și dispariția formelor materiale deosebite calitativ unele de altele; pe calea înlăturării vechilor forme materiale și a apariției unor forme noi, mai perfecte, pe calea luptei noului cu vechiul, în succesiunea permanentă din procesul evoluției formelor materiale, fiecare fenomen dispare odată co apariția altui fenomen mai perfect, exemple fiind luate din dezvoltarea ideilor sau procesul adevărului. Izvorul dezvoltării se află în interiorul fenomenelor, „în fiecare ființă vie, evoluțiunea complexivă rezultă mai cu seamă din echilibrul și lupta forțelor interne, adică a acelor forțe care se nasc din interiorul forțelor ce evoluează”.

Vasile Conta este de asemenea reprezentantul uneia dintre cele mai virulente și devastatoare forme de naționalism și xenofobie. Este pentru revizuirea celebrului articol 7 care garanta cetățenia română etniilor conlocuitoare, în special evreilor, și susține teorii rasiste pentru purificarea națiunii de elementele alogene. În 4 septembrie 1879 ține un discurs în camera deputaților în care cere oferirea cetățeniei române doar acelor ”elemente” care se amestecă cu etnia română (excluzându-i aici pe turci și pe evrei). Tot el afirmă că „dacă nu vom lupta contra elementului jidovesc, vom pieri ca națiune“ și reprezintă una dintre cele mai cunoscute influențe rasiste asupra gândirii lui Zelea Codreanu.[5]

Copilul de la Ghindăoani, elevul de la Școala Domnească din Tîrgu Neamș, și de la Academia Mihăileană din Iași, studentul și doctorul în drept de la Bruxelles, VASILE CONTA, a revoluționat cu gândirea sa școala filosofică românească și europeană.

[1] In privinta originii sale vezi lucrarea istoricului iesean Florin Cîntec,  Memorie si uitare în cultura româna. Cazul Vasile Conta, Iași, Rd. Timpul, 2003.

[2] Laurian Ante, O antologie a literaturii nemțene,  Ed. Mușatinia, Roman, 2006, p.79-82.

[3] Vasile Vrînceanu, Școala Domnească, de la Grigore Ghica Vodă până în zilele noastre, Editura Eurotipo Piatra Neamț, 2003, p. 178-180.

[4] Constantin Prangati, Oameni politici și de stat din Județul Neamț (1864-2003), Editura Babel, Bacău, 2004, p. 112-114.

[5] În acest sens, vezi studiul lui Natasa Maxim, Publicistica lui Mihai Eminescu si Miscarea Legionara, în revista Ateneu, Bacău, 2011, (http://www.ateneu.info/2011/06/eminescu-legionari/), accesat la 26 iulie 2016.

Actualitate

S-a stins din viață Draga Olteanu Matei

Publicat

pe

Actrița Draga Olteanu Matei a murit. Medicii de la Spitalul Sfântul Spiridon din Iași au anunțat că, în ciuda eforturilor depuse, actrița a murit în noaptea de marți spre miercuri.

Draga Olteanu Matei, în vârstă de 87 de ani, a ajuns, vineri seara, la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași, fiind transferată de la Spitalul Județean Piatra Neamț, din cauza unei hemoragii digestive superioare.

Actriţa Draga Olteanu Matei s-a născut la Bucureşti, la 24 octombrie 1933.

Cine a fost Draga Olteanu Matei

A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L. Caragiale” în 1956. În septembrie, acelaşi an, a debutat în piesa ”Ziariştii” de Alexandru Mirodan, potrivit www.cinemagia.ro. În perioada 1957-1990, a jucat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti.

Membră a Generaţiei de Aur a teatrului românesc şi cu o carieră care se întinde de-a lungul a 55 de ani, actriţa Draga Olteanu Matei a încântat spectatorii români interpretând zeci de personaje în filme, spectacole de teatru şi scenete TV.

După pensionarea sa din Teatrul Naţional (1992), marea actriţă a înfiinţat, la Piatra Neamţ, compania teatrală pentru actori neprofesionişti ”Teatrul Vostru”. A devenit oficial pietreancă la începutul lunii septembrie 2007, când a obţinut buletin de Piatra Neamţ. La 25 octombrie 2007, i-a fost acordat titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Piatra Neamţ.

Contribuţia adusă teatrului şi cinematografiei româneşti a fost recunoscută prin numeroasele premii, titluri, diplome, pe care le-a primit de-a lungul carierei, printre care:

Premiul ACIN 1975 (”Ilustrate cu flori de câmp”, ”Filip cel Bun”), Premiul UNITER pentru întreaga activitate (2004), Premiul TVR şi PTWB (Prime Time World Broadcast) pentru Cea mai iubită actriţă (2003), Premiul Gopo pentru întreaga carieră (2010), Premiul pentru întreaga activitate oferit în cadrul Festivalului Internaţional de Film Comedy Cluj (2011).

În 2002, i-a fost acordată distincţia Ordinul Naţional ”Steaua României” de către Preşedinţie, pentru dăruirea cu care a servit scena şi cultura românească.

Începând din data de 29 octombrie 2011, Draga Olteanu Matei are o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din Bucureşti. Prezentă la eveniment, îndrăgita actriţă a declarat: „După Dumnezeu, vă mulţumesc tuturor, cei care aţi venit aici şi cei care nu sunt aici, pentru că datorită dumneavoastră eu am fost actriţă, m-am străduit din toată inima să vă bucur şi să vă susţin starea de bine”.

În 2014, i-a fost înmânat de către principesa Margareta, Ordinul ”Coroana României” în grad de Ofiţer, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în Holul de Onoare al Castelului Peleş din Sinaia. În acelaşi an, soţul său, dr. Ion Matei, care i-a fost alături 44 de ani, a murit.

Draga Olteanu Matei s-a numărat printre personalităţile culturale ajunse la senectute, care au fost omagiate cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, în 15 ianuarie 2018, la Ateneul Român, eveniment organizat la iniţiativa Ministerului Culturii.

Dumnezeu să o odihnească în pace!

Continua sa citesti

Actualitate

Calendarul zilei de 17 noiembrie

Publicat

pe

De

In calendarul ortodox Sf. Grigorie Taumaturgul, Ep. Neocezareei; Cuviosii Lazar Zugravul si Zaharia.
    In calendarul greco-catolic Sf. Grigorie Taumaturgul, Ep. Neocezareei; Cuviosii Lazar Zugravul si Zaharia.
    In calendarul romano-catolic Sf. Elisabeta a Ungariei.
    Ziua internationala a studentilor.
 
284 Diocletian este proclamat imparat de soldatii sai.

1558 Regina Elisabeta I urca pe tronul Marii Britanii. 

1603 Începe procesul lui sir Walter Raleigh, faimosul explorator și om de stat englez.

1855  Exploratorul britanic David Livingstone a devenit primul european care a văzut cascada Victoria, una dintre cele mai mari cascade din lume, aflată la granița actuală intre Zambia și Zimbabwe

1869 Este inaugurat Canalul Suez, dupa 10 ani de constructie, cale navigabila ce traverseaza istmul Suez, unind Marea Mediterana cu Marea Rosie.

1872 Este infiintata Academia Navala Mircea cel Batran, din Constanta.

1918 Consfatuirea fruntasilor politici, membri ai Partidului National si ai Partidului Social-Democrat, sub presedintia lui Stefan Cicio-Pop, la care se discuta proiectul in opt puncte intocmit de Vasile Goldis, Stefan Cicio-Pop si Ioan Suciu, proiect ce continea hotararea de unire cu Romania.

1918 Apare la Bucuresti, saptamanal sau bisaptamanal Socialismul, organul Partidului Socialist si al Uniunii sindicale.

1922  Fostul sultan otoman Mehmed al VI-lea pleacă în exil în Italia.

 1950 Organizatia Natiunilor Unite decide acordarea independentei Libiei.

 1970 Elton John participa la un concert la A&R Studios in New York, care mai tarziu va deveni albumul 11-17-70.

 1970 Douglas Engelbart primeste patentul pentru primul mouse de calculator.

 1989Au loc manifestatiile anticomuniste ale studentilor din Praga, care au marcat inceputul Revolutiei de catifea.

 1992 La Bruxelles este parafat un acord prin care Romania obtine statutul de asociat al Comunitatii Economice Europene.

 1996 Are loc al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale din Romania. Emil Constantinescu, presedintele Conventiei Democrate Romane, obtine 54,41% din voturi, devenind noul presedinte al Romaniei.

2000 Alberto Fujimori este îndepărtat din funcția de președinte al Peru.

Continua sa citesti

Eveniment

Calendarul zilei de 10 noiembrie

Publicat

pe

De

Sf. Mc. Terentie, Neonila şi fiii lor. Sf. Ier. Iachint

Ziua Internaţională a tineretului

Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltare, organizată sub egida UNESCO

Ziua Eroilor – Indonezia

1444: Armatele otomane îi înving pe unguri în Bătălia de la Varna, consolidându-și în acest fel controlul asupra Constantinopolului și marcând începutul expansiunii otomane în Balcani.

1483:  Se năştea teologul german Martin Luther, ale cărui reforme au stat la baza cultului evanghelic-luteran (d. 1546)

1668: S-a născut compozitorul francez François Couperin (decedat 11.09.1733)

1688: Se încheia tipărirea primei traduceri a Bibliei în limba română

1862: Prima reprezentaţie a operei Forţa destinului de G. Verdi 158 ani

1927: S-a născut compozitorul român Jozsef Birtalan (decedat 20.09.2017) 93 ani

1928: Partidul Naţional-Ţărănesc forma un nou guvern, condus de Iuliu Maniu

1940: România este lovită de un cutremur cu epicentrul în Vrancea. Numărul victimelor a fost estimat la 1000 de morți și 4000 de răniți, majoritatea în Moldova.

1945: Se năștea poetul şi publicistul George Ţărnea (d. 2003)

1951: A fost efectuată prima convorbire telefonică la distanță, fără să fie nevoie de asistența unui operator.

1983: Antreprenorul american Bill Gates prezenta sistemul de operare Windows 1.0

1989: Începea demolarea Zidului Berlinului, simbol al Războiului Rece

2000: Republica Federală Iugoslavia a fost admisă oficial în Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), din care fusese suspendată în 1992

2009: Se stingea din viaţă marele actor Gheorghe Dinică (n. 1933)

2013: Un marş al susținătorilor monarhiei reunea peste 1.000 de persoane la București

2014: Pe fondul scandalului provocat de proasta organizare a prezidențialelor în străinătate, social-democratul Titus Corlăţean demisiona de la conducerea Ministerului de Externe

2019: Părăsit de Armată, Evo Morales demisiona din funcția de președinte al Boliviei, la 3 săptămâni după o controversată realegere

 

 

 

 

 

Continua sa citesti

Popular