Connect with us

Stiri nationale

Autostrada-muzeu din România.

Publicat

pe

Ministerul Transporturilor a recepţionat anul trecut 8,7 kilometri de autostradă construiţi în trei ani dar pe care nu se poate circula însă nici acum.

Este vorba de sectorul Gilău-Nădăşelu, al autostrăzii Transilvania. Această bucată face parte din tronsonul 3A, Gilău- Mihăileşti, care are o lungime totală de 25,5 kilometri. Lucrările la sectorul Gilău-Nădăşelu au început în 7 aprilie 2014 şi trebuiau finalizate în doi ani.

Trecut la capitolul realizări, tronsonul de 8,7 kilometri este nefuncţional şi acum pentru că nu sunt gata cei 320 de metri de pod peste Someşul Mic. Teoretic, lucrarea ar trebui finalizată în august acest an, dar se află în stadiul în care se poate vedea în imaginea de mai jos, făcută de Asociaţia Pro Infrastructură.

Situaţia tronsolnului Gilău-Nădăselu nu este una singulară. Două loturi din autostrada Sebeş-Turda sunt finalizate, însă deocamdată autorităţile nu se grăbesc să le deschidă traficului rutier. Din alt motiv însă. Nu s-au recepţionat lucrările.

„Aşa cum am zis de nenumărate ori, loturile 3 şi 4 ale Autostrăzii A10 Sebeş-Turda sunt pregătite să preia traficul rutier. Vineri, 13.04.2018, am făcut o nouă vizită şi am luat câteva cadre aeriene. Autostrada este pregătită, dar autorităţile nu. Autostrada este gata, dar autorităţile încă se mai gândesc, încă mai analizează, încă mai negociază cu antreprenorii generali. Conform informaţiilor aflate pe surse, se pare că avem stabilite datele pentru recepţie: 24 mai pentru lotul 3 (Tirrena Scavi, între Aiud şi Decea) şi 15-16 iunie pentru lotul 4 (Porr, între Decea şi Turda). Nu vă grăbiţi: sunt date aflate pe surse şi nimic nu este sigur. Orice se poate întâmpla. Inclusiv să stăm cu autostrada închisă până la paştele cailor.  Cert este că ne chinuim din decembrie 2017 să explicăm unei ţări întregi situaţia penibilă în care ne aflăm. Am filmat din dronă, de la bordul maşinii circulând cu 130 km/h între Aiud şi Turda şi am dat zeci de interviuri în mass media.”, se arată într-o postare pe Facebook, de la începutul lui aprilie, a Asociaţiei Pro Infrastructură.

Ministerul Transporturilor a susţinut că în România au fost construiţi, anul trecut, 23,78 de kilometri de autostradă. În realitate însă este vorba nu de construcţia, ci de finalizarea unor bucăţi din două loturi de autostradă care aveau în total 54 de kilometri şi la care lucrările începuseră în 2013 şi 2014 şi aveau termen de predare 2016.

Mai exact, este vorba de 15 kilometri din cei 28,6 ai autostrăzii Lugoj-Deva şi 8,7 kilometri ai sectorului Gilău-Nădăselu, din Autostrada Transilvania, pe care oricum nu se poate circula pentru că nu este gata Podul peste Someş.

Lucrările a lotul 2 din autostrada Lugoj-Deva, care are 28,6 kilometri, au început la 27 noiembrie 2016 şi trebuiau finalizate până la 27 mai 2016, potrivit datelor oficiale de pe site-ul CNAIR. Cu aproape un an mai târziu decât termenul de finalizare, în februarie 2017, sunt recepţionaţi 15,8 kilometri ai sectorului Dumbrava-Deva, deci mai puţin de jumătate din cât de promisese.

sursa: gandul.info

Continua sa citesti
Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Neamțul, județul reprezentativ pentru locurile, tradițiile și oamenii săi emblematici!

Publicat

pe

De

❓Care este pentru voi #județul cu locuri, tradiții și oameni emblematici?
Poate vă mai amintiți ce am publicat vara anului trecut, când v-am prezentat frumusețile țării noastre?! Dorim să reluăm acest proiect, iar săptămânal ne propunem să ajungem în câte un județ din #România pentru a-l cunoaște mai în detaliu, iar astfel, #împreună, să-i promovăm obiectivele de referință și valorile naționale.

‼️ Așadar, vă invităm în secțiunea de comentarii să #nominalizați județul reprezentativ pentru dumneavoastră.
#Județul cel mai cel mai des menționat (la această postare!) până duminică, ora 18:00, va reprezenta prima noastră oprire de săptămâna viitoare.
Staaart vot! 😃

Continua sa citesti

Personalități

24 ianuarie, Mica Unire

Publicat

pe

De

        Astăzi, 24 ianuarie 2021, se împlinesc 162 de ani de la Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Evenimentul din 1859 a rămas în istorie ca „Mica Unire”, pentru a-l deosebi de Unirea de la 1 Decembrie 1918, dar în fapt a fost un moment crucial pentru devenirea ulterioară a României ca stat.

În urmă cu 162 de ani,  românii din Ţara Românească şi Moldova îşi alegeau pentru prima dată domnitorul. La 24 ianuarie 1859, candidaţii munteni au decis să se retragă, iar în fruntea Ţării Româneşti a fost ales domnitorul Moldovei. În ciuda opoziţiei a trei imperii, românii au hotărât să formeze o singură ţară.

Prin această tactică a faptului împlinit, hotărârea politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri. Acestea ceruseră ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două ţări să aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală.

Reformele lui Cuza. Impozitele, primul pas către modernizare

24 ianuarie este, așadar, ziua Unirii Mici. Este momentul în care s-a făcut mai mult decât desfiinţarea unei graniţe. Atunci s-au pus bazele statului modern, care a însemnat şi o economie funcțională. A fost momentul în care au fost demarate primele reforme serioase care au dezvoltat această ţară.

Alexandru Ioan Cuza avea o misiune extrem de dificilă pe care, din fericire, populația a înțeles-o. Prioritară era sincronizarea economiilor din cele două țări, cât se putea vorbi în acel moment de economie, căci erau țări predominant agrare, comerțul era de fapt negustorie, iar industria era încă în stare de gestație.

După Unire, era momentul pentru modernizarea țării. S-a făcut o reformă fiscală în 1861 prin instituirea unui impozit personal pentru bărbații majori, dublat de un impozit funciar.

A mai fost introdusă o contribuție pentru drumuri, semn că intenția era de a dezvolta infrastructura țării, impozitul funciar și alte măsuri care au făcut ca la sfârșitul anului 1861, în preajma deplinei lor unificări administrativ-politice, Principatele Unite Române să fie dotate cu un sistem fiscal modern.

De unde au venit banii pentru investiții

Reforma agrară și secularizarea averilor mănăstirești, confiscate de stat pentru a-l face mai puternic, sunt două măsuri care au avut un impact major, deși reforma agrară, adoptată în 1962, nu a reprezentat o revoluție, căci conservatorii aflați la putere au vrut să-și păstreze cât mai mult din privilegii.

La mijlocul secoului al XIX-lea, România era mai aproape de Evul Mediu decât de modernitate și era nevoie de legi și instituții care să perimită României un salt în timpul istoric. Au apărut legile pentru reorganizarea administrativă, pentru construirea căilor ferate, și norme care stimulau formarea unui corp de experți în diverse domenii economice.

Încă din 1859, economiştii realizau importanţa pe care o au investiţiile pentru sănătatea unei economii. Partea bună era că la acea vreme exista un capital intern disponibil care rezulta din exportul de produse agricole.

Pe lângă acest capital intern, insuficient totuşi, politicienii vremii acordau o importanţă sporită şi capitalului extern. În 1865 este semnată concesiunea pentru construirea căii ferate care avea să unească Bucureştiul cu Dunărea, la Giurgiu. În privința șoselelor, faptul cel mai important este contractarea construirii, de către o casă engleza, a 19 poduri metalice.

Cum a apărut leul, moneda națională

Au fost reforme importnate și greu de realizat, căci abia în 1862 Unirea devine efectivă și se poate vorbi de un stat funcțional cu un singur guvern.

României îi lipsea însă un lucru esențial pentru o economie importantă. O monedă proprie. Dreptul regalian de batere a monedei însemna independența statului. Cuza și apropiații săi încep din chiar anul alegerii sale ca domn, 1859, pregătirile pentru înființarea unui sistem monetar.

Într-un document din 18 noiembrie al Consiliului de Miniștri al guvernului din Muntenia, apare pentru eventuala monedă denumirea de „romanat”, care era copiat, ca dimensiuni și greutate, după fracul francez. Pe baza documentului, s-a întocmit, în 1860, un proiect de lege care stabilea că se vor bate monede din aur, argint și aramă. Însă moneda a fost interzisă de puterile protectoare, în urma protestelor Imperiului Otoman.

Abia șapte ani mai târziu, la 22 aprilie 1867, la un an după abdicarea lui Cuza, este stabilită prin lege moneda națională leul.

SURSA:digi24.ro

Continua sa citesti

Actualitate

Anunț privind recrutarea și selecție

Publicat

pe

De

Ministerul Apărării Naţionale desfăşoară prin Biroul informare-recrutare din cadrul Centrului militar judeţean Neamţ, activități de recrutare a tinerilor – băieţi şi fete domiciliați pe raza județului Neamț, absolvenţi ai învăţământului liceal cu diplomă de bacalaureat sau viitori absolvenţi ai învăţământului gimnazial şi liceal, în vederea şcolarizării în instituţiile militare de învăţământ.
ANUNȚ PRIVIND RECRUTAREA ȘI SELECȚIA CANDIDAȚILOR PENTRU ADMITEREA ÎN COLEGIILE NAȚIONALE MILITARE ȘI PENTRU PROGRAMELE DE STUDII UNIVERSITARE, POSTLICEALE MILITARE !!!
COLEGII NAȚIONALE MILITARE:
– PERIOADA DE ÎNSCRIERE:
20.01 – 05.03.2021;
– PERIOADA DE SELECȚIE:
25.01 – 09.04.2021;
– PERIOADA DE EFECTUARE A EXAMINĂRII MEDICALE:
01.02 – 23.04.2021;
INSTITUTUL MEDICO-MILITAR, ACADEMIA DE POLIȚIE ȘI UNIVERSITATEA BUCUREȘTI:
– PERIOADA DE ÎNSCRIERE:
20.01 – 05.03.2021;
– PERIOADA DE SELECȚIE:
25.01 – 09.04.2021;
– PERIOADA DE EFECTUARE A EXAMINĂRII MEDICALE:
01.02 – 23.04.2021;
ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR ȘI ÎNVĂȚĂMÂNTUL POSTLICEAL:
– PERIOADA DE ÎNSCRIERE:
20.01 – 30.04.2021;
Pentru învățământul superior și postliceal selecția și examinarea medicală se vor desfășura după ierarhizarea candidaților.
ÎNSCRIEREA CANDIDAȚILOR se poate face prin următoarele modalităţi:
a) transmiterea solicitării şi a documentelor prin poșta electronică, la adresa de e-mail a CMJ Neamţ: recrutaremapn.neamt@gmail.com.
SAU,
b) depunerea documentelor care constituie dosarul de candidat, în cazul în care nu se poate realiza înscrierea electronică, la sediul Biroului informare-recrutare Neamţ, adresa: Piatra Neamţ, str. Durăului nr. 9.
Date şi documente (fotocopii) necesare pentru înscrierea online:
– nume şi prenume candidat …………..;
– elev la şcoala/colegiul/absolvent al, anul…………………;
– solicit înscrierea pentru (specificați colegiul, instituția de învățământ superior sau postliceal la care doriți înscrierea) ……………………;
– telefoane contact: 1. (nr. candidat ……), 2. (nr. rezervă ………);
– adresă e-mail: …………………..;
– ataşat fotocopii după: 1. certificat naştere, 2. carte identitate, 3. acordul de prelucrare a datelor personale completat și semnat.
SELECȚIA ȘI EXAMINAREA MEDICALĂ:
– detalii privind pașii de urmat în vederea susținerii probelor de selecție și examinării medicale, veți primi pe adresa de e-mail, la momentul confirmării înscrierii.
ATENŢIE:
– dacă înscrierea s-a efectuat electronic, asiguraţi-vă că aceasta s-a produs printr-un e-mail de confirmare. Dacă nu aţi primit confirmare (în termen de două, trei zile lucrătoare), solicitaţi telefonic acest lucru; Tel. 0233213886 sau 0233213473.
– dacă înscrierea s-a efectuat electronic, la momentul depunerii dosarului de candidat, aceștia au obligaţia de a prezenta personalului recrutor documentele care se solicită, în original sau copie legalizată, în vederea certificării confruntării documentelor transmise electronic sau în fotocopie.

Continua sa citesti

Popular