Connect with us

Personalități

Constantin „Bâzu” Cantacuzino

Publicat

pe

Constantin „Bâzu” Cantacuzino, asul aviației românești din Al Doilea Război Mondial, absolvent de drept și comerț la Paris și Strasbourg, a fost jucător profesionist de hochei și tenis de câmp.

Constantin „Bâzu” Cantacuzino s-a născut în noiembrie 1905, la București. Despre familia sa s-ar putea scrie volume întregi și, foarte pe scurt, printre strămoșii săi se numărau împărați bizantini sau domnitori ai țărilor române.
A învățat să conducă autoturisme încă de la vârsta de 13 ani și tot pe atunci a învățat să tragă cu arma. A terminat liceul în Elveția, la Geneva. După obținerea bacalureatului a studiat și Dreptul și Comerțul, la universitățile din Paris, respectiv Strasbourg. Pe când era în străinătate, a început să practice hocheiul. Mai mult de atât, Constantin Cantacuzino a fost căpitanul echipei naționale de hochei a României, care a participat la Campionatul Mondial din 1933.
A fost și campion național la tenis de câmp și în plus, a participat la numeroase raliuri de automobilism și motociclism. Tot la jumătatea anilor 30 și-a obținut brevetul de pilot și, într-o primă fază, a participat la numeroase concursuri de acrobații.
Începând cu 1937 a fost pilot în cadrul LARES, dacă vreți, un fel de precursor al TAROM-ului actual.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost de departe cel mai bun pilot de vântătoare al României și istoricii spun că a doborât cel puțin 50 de avioane inamice. Numărul ar putea fi considerabil mai mare, pentru că „Bâzu” Cantacuzino își lasă de multe ori coechipierii să dea lovitura de grație.
În acest fel, mulți au fost medaliați sau înaintați în grad.
În august 1944, după ce România a întors armele împotriva Germaniei Naziste, Constanin Cantacuzino a decolat de la București cu destinația Foggia, Italia. Pilota un avion de vântătoare și ascuns în fuselaj se afla un locotenent-colonel american. Era unul dintre cei peste 1000 de piloți luați prizonieri de Armata Română, după ce, evident, au fost doborâți în timpul misiunilor. Multumită lui “Băzu” Cantacuzino, ofițerul american a luat legătura cu restul forțelor Aliate și toți prizonierii americani sau britanici au fost evacuați din București, înainte de venirea Armatei Sovietice.
Chiar dacă a primit numeroase decorații pentru faptele sale, Cantacuzino nu a scăpat de “curățenia” pe care comuniștii au făcut-o în toate domeniile, inclusiv în aviație. Evident, averea familiei i-a fost confiscată și cu greu, a reușit să fugă din țară. Într-un final, s-a stabilit în Spania, unde a colaborat cu o firmă aeronautică. Cu ajutorul lui “Bâzu” Cantacuzino, au fost îmbunătățite mai multe modele de avioane. În plus, asul aviației românești participa în mod frecvent la spectacole aeronautice în Spania, Franța sau Marea-Britanie.
S-a stins în mai 1956, din cauza unei complicații apărute după ce a fost operat de ulcer. Avea 51 de ani.

Continua sa citesti
Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Festivalul „Zilele Creangă”, ediția a XI-a – PROGRAM

Publicat

pe

De

În pofida condițiilor dificile, marcate de numeroase restricții, în perioada 1-5 martie 2021 se va desfășura Festivalul „Zilele Creangă”, ediția a XI-a.
Diverse instituții și organizații din Chișinău, Orhei, Bălți, Iași, Târgu-Neamț și Pipirig și-au unit forțele pentru a organiza un program de evenimente online, care vor fi transmise live pe pagina de Facebook a Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă”

https://www.facebook.com/biblioteca.creanga
Organizatorii Festivalului:
• Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
• Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”
• Secția Națională din Republica Moldova a Consiliului Internațional al Cărții pentru Copii și Tineret (IBBY)
• Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”
• Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova
• IP „Teleradio-Moldova”
• Liceul Teoretic „Ion Creangă”, Chișinău
• Liceul de Limbi Moderne și Tehnologii Informaționale „Socrate”
• Biblioteca pentru Copii „Ion Creangă”, Orhei
• Biblioteca pentru Copii „Ion Creangă”, Bălți
• Consiliul Județean Iași
• Primăria municipiului Iași
• Muzeul Național al Literaturii Române, Iași
• Muzeul „Bojdeuca lui Ion Creangă”, Iași
• Primăria orașului Târgu-Neamț
• Fundația „Sfânta Teodora de la Sihla”, Târgu-Neamț
• Societatea Națională a Femeilor Ortodoxe Române, Filiala Târgu-Neamț
• Primăria comunei Pipirig
• Parohia Bisericii „Sfântul Haralambie”, Târgu-Neamț
• Clubul Copiilor Târgu-Neamț
• Parohia Bisericii „Sf. Gheorghe” Stânca-Pipirig
• Liceul „Ion Creangă”, Pipirig
PROGRAM
1 martie
10.00 Chișinău, Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”, Aleea clasicilor
• Depunere de flori la bustul lui Ion Creangă
Moderator: Iulian Filip, scriitor
Participă scriitori, bibliotecari, elevi și cadre didactice.
10.00 Iași, Parcul Copou
• Depunere de flori la bustul lui Ion Creangă
Moderator: Valentin Talpalaru, scriitor, jurnalist, muzeograf
Participă scriitori, bibliotecari, elevi și cadre didactice.
15.00 Chișinău, Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”
• Inaugurarea ediției a XI-a a Festivalului Internațional „Zilele Creangă”
• Colocviul „Ion Creangă al meu”
Moderator: Eugenia Bejan, director general al Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă”
Participă:
– Lilia Pogolșa, Ministrul educației, culturii și cercetării
– Valentin Talpalaru, scriitor, jurnalist, muzeograf, Iași
– Olguța Creangă Caia, scriitoare, strănepoată a lui Ion Creangă, Târgu-Neamț
– Claudia Balaban, directorul de onoare al Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă”
– Arcadie Suceveanu, președinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova
– Svetlana Sârbu, șefa redacției Cultură, Radio Moldova
– scriitorii Iulian Filip, Claudia Partole, Ianoș Țurcanu, Titus Știrbu, Ion Anton (Chișinău), Irene Postolachi (Bușteni, România)
– Nina Corcinschi, director al Institutului de Filologie Română „B. P. Hasdeu”, MECC
– Adrian Ghicov, dr. hab. în filologie, conf. univ.
– Pr. Adrian Stănică, Biserica „Sf. Gheorghe” Stânca-Pipirig
– Vasile Lulu Roșu, director TVN, Târgu-Neamț
– Corneliu Solomon, director al Liceului Teoretic „Ion Creangă” Chișinău
– elevi și profesori de la Liceul Teoretic „Ion Creangă”, Liceul de Limbi Moderne și Tehnologii Informaționale „Socrate”, Liceul Teoretic „Mircea Eliade”, Liceul Teoretic „George Meniuc”, Liceul Teoretic „Gh. Asachi”
– Corul „Muguraș de Sânziene” de la Clubul Copiilor Târgu-Neamț, dirijor, prof. Sânziana Oșlobanu
– Ansamblul folcloric „Opincuța” de la Liceul Teoretic „Ion Creangă”, Chișinău, conducător artistic Maria Lupu
2 martie
14.30 Chișinău, Institutul de Filologie Română „B. P. Hasdeu”, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
• Simpozion „Ion Creangă: lumea lui și lumea noastră postmodernă”
Moderator: dr. hab., conf. univ. Nina Corcinschi, director al Institutului
Participă:
– Acad. Mihai Cimpoi
– Dr. Dumitru Apetri
– Dr. Oxana Gherman
– Dr. Olesea Gîrlea
– Drd. Liliana Botnari
Invitați:
– Olguța Creangă Caia, scriitoare, strănepoata lui Ion Creangă
– Valentin Talpalaru, scriitor, jurnalist, muzeograf la Muzeul Național al Literaturii Române, Iași
– Mircea Platon, scriitor, redactor-șef al revistei „Convorbiri literare” Iași
– Gheorghe Simon, scriitor, Tîrgu-Neamț
– Lidia Richter, directoarea Bibliotecii Orășenești Târgu-Neamț
– Gabriela Secheșan, interpretă
Moment special cu strănepoatele lui Ion Creangă:
Mezzosoprana Claudia Caia și soprana Olga Caia Murariu interpretează duetul „He shall feed his flock” din oratoriul „Messiah” de Georg Friedrich Händel.
3 martie
11.00 Orhei, Biblioteca pentru Copii „Ion Creangă”
• Vocea copilăriei eterne: Spectacol literar-muzical
Moderator: Natalia Platon, șefa Bibliotecii pentru Copii „Ion Creangă”, Orhei
Participă:
– Liceul Teoretic „Alecu Russo” Orhei, profesoare Elena Pîntea, Ludmila Covalciuc, Corina Bîlba
– Biblioteca Publică Piatra, Orhei, bibliotecară Galina Bîrdan
– Casa de Cultură Cucuruzeni, regizor Gheorghe Guriuc
– Olguța Creangă Caia, scriitoare, strănepoata lui Ion Creangă
– Valentin Talpalaru, scriitor, jurnalist, muzeograf la Muzeul Național al Literaturii Române, Iași
– scriitorii Iulian Filip, Claudia Partole, Ion Anton
– Corul Liceului „Ion Creangă” Pipirig, dirijor, prof. Nadia Sângeap
4 martie
11.00 Bălți, Biblioteca pentru Copii „Ion Creangă”
• Ion Creangă – basmul care nu se termină niciodată
Moderator: Ana Botezat, șefa Bibliotecii pentru Copii „Ion Creangă”, Bălți
Participă:
– Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bălți, clasa a 2-a „B”, profesoară Viorica Mațilă-Parfeni
– Valentin Talpalaru, scriitor, jurnalist, muzeograf la Muzeul Național al Literaturii Române, Iași
– Olguța Creangă Caia, scriitoare, strănepoata lui Ion Creangă
– scriitorii Ianoș Țurcanu, Titus Știrbu
– Ana Dragu, interpretă
5 martie
14.00 Chișinău, Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”
• Parada povestitorilor „Hai mai bine despre copilărie să vorbim”, ediția a VI-a
Moderator: Eugenia Bejan, director general al Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă”
Invitată specială: Maria Iosep, interpretă, elevă din jud. Suceava, România
Moment artistic cu Ansamblul folcloric „Opincuța” de la Liceul Teoretic „Ion Creangă”, Chișinău, conducător artistic Maria Lupu
Participă elevi de la diferite școli și licee din mun. Chișinău.

Continua sa citesti

Personalități

24 ianuarie, Mica Unire

Publicat

pe

De

        Astăzi, 24 ianuarie 2021, se împlinesc 162 de ani de la Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Evenimentul din 1859 a rămas în istorie ca „Mica Unire”, pentru a-l deosebi de Unirea de la 1 Decembrie 1918, dar în fapt a fost un moment crucial pentru devenirea ulterioară a României ca stat.

În urmă cu 162 de ani,  românii din Ţara Românească şi Moldova îşi alegeau pentru prima dată domnitorul. La 24 ianuarie 1859, candidaţii munteni au decis să se retragă, iar în fruntea Ţării Româneşti a fost ales domnitorul Moldovei. În ciuda opoziţiei a trei imperii, românii au hotărât să formeze o singură ţară.

Prin această tactică a faptului împlinit, hotărârea politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri. Acestea ceruseră ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două ţări să aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală.

Reformele lui Cuza. Impozitele, primul pas către modernizare

24 ianuarie este, așadar, ziua Unirii Mici. Este momentul în care s-a făcut mai mult decât desfiinţarea unei graniţe. Atunci s-au pus bazele statului modern, care a însemnat şi o economie funcțională. A fost momentul în care au fost demarate primele reforme serioase care au dezvoltat această ţară.

Alexandru Ioan Cuza avea o misiune extrem de dificilă pe care, din fericire, populația a înțeles-o. Prioritară era sincronizarea economiilor din cele două țări, cât se putea vorbi în acel moment de economie, căci erau țări predominant agrare, comerțul era de fapt negustorie, iar industria era încă în stare de gestație.

După Unire, era momentul pentru modernizarea țării. S-a făcut o reformă fiscală în 1861 prin instituirea unui impozit personal pentru bărbații majori, dublat de un impozit funciar.

A mai fost introdusă o contribuție pentru drumuri, semn că intenția era de a dezvolta infrastructura țării, impozitul funciar și alte măsuri care au făcut ca la sfârșitul anului 1861, în preajma deplinei lor unificări administrativ-politice, Principatele Unite Române să fie dotate cu un sistem fiscal modern.

De unde au venit banii pentru investiții

Reforma agrară și secularizarea averilor mănăstirești, confiscate de stat pentru a-l face mai puternic, sunt două măsuri care au avut un impact major, deși reforma agrară, adoptată în 1962, nu a reprezentat o revoluție, căci conservatorii aflați la putere au vrut să-și păstreze cât mai mult din privilegii.

La mijlocul secoului al XIX-lea, România era mai aproape de Evul Mediu decât de modernitate și era nevoie de legi și instituții care să perimită României un salt în timpul istoric. Au apărut legile pentru reorganizarea administrativă, pentru construirea căilor ferate, și norme care stimulau formarea unui corp de experți în diverse domenii economice.

Încă din 1859, economiştii realizau importanţa pe care o au investiţiile pentru sănătatea unei economii. Partea bună era că la acea vreme exista un capital intern disponibil care rezulta din exportul de produse agricole.

Pe lângă acest capital intern, insuficient totuşi, politicienii vremii acordau o importanţă sporită şi capitalului extern. În 1865 este semnată concesiunea pentru construirea căii ferate care avea să unească Bucureştiul cu Dunărea, la Giurgiu. În privința șoselelor, faptul cel mai important este contractarea construirii, de către o casă engleza, a 19 poduri metalice.

Cum a apărut leul, moneda națională

Au fost reforme importnate și greu de realizat, căci abia în 1862 Unirea devine efectivă și se poate vorbi de un stat funcțional cu un singur guvern.

României îi lipsea însă un lucru esențial pentru o economie importantă. O monedă proprie. Dreptul regalian de batere a monedei însemna independența statului. Cuza și apropiații săi încep din chiar anul alegerii sale ca domn, 1859, pregătirile pentru înființarea unui sistem monetar.

Într-un document din 18 noiembrie al Consiliului de Miniștri al guvernului din Muntenia, apare pentru eventuala monedă denumirea de „romanat”, care era copiat, ca dimensiuni și greutate, după fracul francez. Pe baza documentului, s-a întocmit, în 1860, un proiect de lege care stabilea că se vor bate monede din aur, argint și aramă. Însă moneda a fost interzisă de puterile protectoare, în urma protestelor Imperiului Otoman.

Abia șapte ani mai târziu, la 22 aprilie 1867, la un an după abdicarea lui Cuza, este stabilită prin lege moneda națională leul.

SURSA:digi24.ro

Continua sa citesti

Actualitate

S-a stins din viață Draga Olteanu Matei

Publicat

pe

Actrița Draga Olteanu Matei a murit. Medicii de la Spitalul Sfântul Spiridon din Iași au anunțat că, în ciuda eforturilor depuse, actrița a murit în noaptea de marți spre miercuri.

Draga Olteanu Matei, în vârstă de 87 de ani, a ajuns, vineri seara, la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași, fiind transferată de la Spitalul Județean Piatra Neamț, din cauza unei hemoragii digestive superioare.

Actriţa Draga Olteanu Matei s-a născut la Bucureşti, la 24 octombrie 1933.

Cine a fost Draga Olteanu Matei

A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L. Caragiale” în 1956. În septembrie, acelaşi an, a debutat în piesa ”Ziariştii” de Alexandru Mirodan, potrivit www.cinemagia.ro. În perioada 1957-1990, a jucat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti.

Membră a Generaţiei de Aur a teatrului românesc şi cu o carieră care se întinde de-a lungul a 55 de ani, actriţa Draga Olteanu Matei a încântat spectatorii români interpretând zeci de personaje în filme, spectacole de teatru şi scenete TV.

După pensionarea sa din Teatrul Naţional (1992), marea actriţă a înfiinţat, la Piatra Neamţ, compania teatrală pentru actori neprofesionişti ”Teatrul Vostru”. A devenit oficial pietreancă la începutul lunii septembrie 2007, când a obţinut buletin de Piatra Neamţ. La 25 octombrie 2007, i-a fost acordat titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Piatra Neamţ.

Contribuţia adusă teatrului şi cinematografiei româneşti a fost recunoscută prin numeroasele premii, titluri, diplome, pe care le-a primit de-a lungul carierei, printre care:

Premiul ACIN 1975 (”Ilustrate cu flori de câmp”, ”Filip cel Bun”), Premiul UNITER pentru întreaga activitate (2004), Premiul TVR şi PTWB (Prime Time World Broadcast) pentru Cea mai iubită actriţă (2003), Premiul Gopo pentru întreaga carieră (2010), Premiul pentru întreaga activitate oferit în cadrul Festivalului Internaţional de Film Comedy Cluj (2011).

În 2002, i-a fost acordată distincţia Ordinul Naţional ”Steaua României” de către Preşedinţie, pentru dăruirea cu care a servit scena şi cultura românească.

Începând din data de 29 octombrie 2011, Draga Olteanu Matei are o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din Bucureşti. Prezentă la eveniment, îndrăgita actriţă a declarat: „După Dumnezeu, vă mulţumesc tuturor, cei care aţi venit aici şi cei care nu sunt aici, pentru că datorită dumneavoastră eu am fost actriţă, m-am străduit din toată inima să vă bucur şi să vă susţin starea de bine”.

În 2014, i-a fost înmânat de către principesa Margareta, Ordinul ”Coroana României” în grad de Ofiţer, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în Holul de Onoare al Castelului Peleş din Sinaia. În acelaşi an, soţul său, dr. Ion Matei, care i-a fost alături 44 de ani, a murit.

Draga Olteanu Matei s-a numărat printre personalităţile culturale ajunse la senectute, care au fost omagiate cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, în 15 ianuarie 2018, la Ateneul Român, eveniment organizat la iniţiativa Ministerului Culturii.

Dumnezeu să o odihnească în pace!

Continua sa citesti

Popular